Instanțele din România judecă mult prea greu procesele de trafic de persoane, spune un raport al Consiliului Europei, care analizează situația din România. Magistrații din România au cerut recent ca activitatea instanțelor să fie organizată mai bine, acuzând că există județe în care numărul proceselor e mult prea mare.
Raportul Consiliului Europei în privința traficului de persoane din România arată că este nevoie de prevenire mai puternică și de sprijin pentru grupurile vulnerabile și victime. Chiar și așa, România rămâne țară sursă pentru victimele traficului de persoane, dar și o țară de destinație.
Autoritățile române au luat măsuri importante pentru combaterea traficului de persoane, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile împotriva riscurilor de trafic, pentru a identifica și a ajuta victimele și pentru a pedepsi autorii, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Grupul de experți privind combaterea traficului de persoane (GRETA) al Consiliului Europei.
Raportul evaluează măsurile luate de România începând cu 2021 pentru a preveni ca persoanele vulnerabile să devină victime ale traficului de persoane, pentru a identifica și sprijini victimele și pentru a pedepsi infractorii, acordând o atenție specială modului în care infractorii utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a identifica și exploata victimele, precum și modului în care forțele de ordine utilizează această tehnologie pentru a combate această infracțiune.
România a adus modificări bune legilor care pedepsesc traficul de persoane
„GRETA salută recentele modificări legislative care sporesc sancțiunile pentru traficul de persoane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Alte măsuri pozitive sunt adoptarea unei noi strategii naționale împotriva traficului de persoane (2024-2028) și înființarea unui comitet interministerial pentru coordonarea strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane. România rămâne în continuare o țară sursă pentru victimele traficului de persoane, dar devine din ce în ce mai mult și o țară de destinație. Între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape jumătate erau copii”, arată raportul.
Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșitul forțat și exploatarea în activități criminale. Majoritatea victimelor identificate erau cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.
Potrivit raportului, copiii din comunitățile rome, copiii aflați în îngrijire instituțională și copiii aflați în situații de stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe dintre victimele identificate fuseseră anterior în îngrijire instituțională, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să mărească resursele serviciilor de protecție a copilului și să pună în aplicare măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.
GRETA evidențiază, de asemenea, lacune grave în protecția persoanelor cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure o monitorizare regulată, eficientă și independentă a acestor centre. De asemenea, își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă un număr tot mai mare de lucrători migranți, în special din Asia de Sud, a căror vulnerabilitate este accentuată de barierele lingvistice, practicile de recrutare înșelătoare și protecția inadecvată.
În consecință, GRETA solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să introducă licențierea agențiilor de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de locuri de muncă frauduloase publicate online.
Deși salută adoptarea unui nou mecanism național de identificare și îndrumare a victimelor traficului de persoane în 2023, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la obstacolele persistente în calea detectării proactive a victimelor, printre care se numără pregătirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii asistenței acordate victimelor traficului de persoane prin garantarea unei cazări adecvate și sigure, a unei finanțări corespunzătoare și a accesului la îngrijiri medicale.
Traficul de persoane s-a mutat pe online
„În ultimii ani, autoritățile române au detectat o utilizare crescută a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de chat video cu conținut sexual. Pentru a combate acest risc, au derulat campanii de sensibilizare cu privire la riscurile exploatării online și programe de formare pentru polițiști și procurori. În plus, poliția română utilizează software criminalistic pentru a detecta exploatarea sexuală online. GRETA salută aceste măsuri și încurajează autoritățile să continue să investească în formare și instrumente digitale pentru a desfășura investigații proactive și să consolideze cooperarea cu companiile din domeniul TIC și furnizorii de servicii de internet”, se mai arată în document.
Raportul menționează că, în perioada 2020-2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane ca infracțiuni mai puțin grave, GRETA subliniază necesitatea formării și specializării suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte probleme semnalate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în traficul de persoane.
Numărul victimelor traficului de persoane cărora li s-a acordat despăgubiri de către instanțe a crescut, dar puține dintre aceste victime primesc efectiv despăgubiri, deoarece bunurile confiscate de la autorii infracțiunilor nu sunt întotdeauna destinate despăgubirii victimelor. GRETA solicită autorităților să revizuiască legislația pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să solicite despăgubiri de la traficanții lor pentru veniturile obținute din exploatarea în prostituție care le-au fost reținute de traficanți.
Grupul de experți pentru combaterea traficului de ființe umane (GRETA) este un organism independent care monitorizează modul în care țările pun în aplicare Convenția Consiliului Europei privind combaterea traficului de ființe umane. Toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt obligate să respecte convenția, precum și statele nemembre Belarus și Israel.
România trebuie să taie pensiile magistraților
Ce riscă România dacă nu reformează pensiile magistraților
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragos Pîslaru, spune că România riscă să piardă 230 de milioane de euro, prin PNRR.
„Vreau să fiu cât se poate de clar: dacă a spune ce e drept şi just pentru fiecare român este interpretat de către o parte dintre magistraţi ca fiind incitare la ură, atunci doresc să mă autodenunţ. Sunt solidar cu Oana Gheorghiu şi îi mulţumesc public pentru curajul de a spune cu fermitate lucrurile pe care majoritatea politicienilor oportunişti din România nu îndrăznesc nici măcar să le şoptească. Şi pe această cale ţin să reamintesc: prin angajamentele din PNRR, România şi-a asumat reforma pensiilor magistraţilor. Blocarea acestui proces tocmai de către magistraţi ne costă 231 milioane de euro”, a subliniat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Comentează