Premium
El mai spune că impactul scutirii de impozit pe profitul reinvestit a fost subestimat de Guvern. De fapt, afirmă economistul, impactul acestei măsuri ar fi de aproape patru ori mai mare.
Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, România se află pe ultimul loc în regiune în ceea ce priveşte eficienţa colectării contribuţiilor sociale. Adică, deși ne aflăm pe locul al treilea după nivelul cotei legale agregate, slaba încasare și munca la negru sau la gri fac ca sumele colectate efectiv să fie mai mici decât în țări cu nivele ale taxării muncii mult mai mici.
Reducerea CAS cu 5% a făcut parte dintre propunerile din programul de guvernare al USL, dar a fost mereu amânată de cabinetele conduse de premierul Victor Ponta, sub diferite pretexte. Recent, însă, atât primul ministru, cât și ministrul Finanțelor au anunțat că această măsură va fi, în sfârșit, aplicată. Reducerea CAS, îndelung așteptată de mediul de afaceri, ar mai scădea puțin din povara fiscală asupra muncii - situată în prezent la peste 45% - și ar putea ajuta la scăderea șomajului.
Reducerea CAS, improbabilă pe termen scurt
„Având în vedere că pe primele trei luni neîncasările la buget sunt de peste un miliard de lei numai din taxe şi impozite, rectificarea bugetară nu are cum să fie decât negativă, dacă nu se îmbunătăţeşte semnificativ colectarea, iar discuţia legată de CAS devine una extrem de complicată. Discutăm de un impact din reducerea de CAS cu cinci puncte procentuale de 2,5 miliarde lei pe şase luni, pe un an sunt cinci miliarde de lei. Sunt sume foarte mari, chiar şi pentru buget, şi nu pot fi foarte uşor obţinute”, a afirmat vineri Ionuț Dumitru, citat de Mediafax.
Președintele Consiliului Fiscal a arătat că, dată fiind execuţia bugetară din primele trei luni, există o probabilitate mică să fie introdusă o măsură în urma căreia se reduc semnificativ veniturile bugetare, cel puţin pe termen scurt.
„Discutăm de un impact de două miliarde şi ceva de lei de reducere pe CAS, măsură care ar fi absolut binevenită pentru mediul de afaceri şi pentru economie în general, dar de unde găsim aceşti două miliarde şi ceva de lei?! Eu zic că ar trebui făcută şi soluţii există, important e să vrem să facem lucrul acesta. Soluţiile sunt relativ simple, deşi sunt foarte greu de implementat”, a precizat Dumitru.
Extinderea bazei de colectare
Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că trebuie extinsă baza de contribuabili la sistemele de asigurări de sănătate şi cele de pensii, în condiţiile în care sunt şase milioane de pensionari şi „patru milioane şi ceva” de salariaţi.
„Pe lângă cei patru milioane şi ceva de salariaţi care lucrează în economia formală, discutăm de 1,5 milioane persoane, din calculele Consiliului Fiscal, care nu plătesc niciun fel de taxe şi impozite, fiind în economia subterană. Atunci, dacă măcar o parte din acei oameni care lucrează în economia neagră ar fi trecuţi în sistem oficial, lucrurile s-ar simplifica”, a mai spus Dumitru.
El spune că din cota legală de CAS de 45% pentru un salariat, se colectează doar puţin peste 30%, întrucât o mare parte din forţa de muncă se află în economia informală şi există multe scutiri de CAS în diverse zone, cu categorii sociale „care sunt pe alte forme de remunerare, plătesc contribuţii de asigurare mai mici”.
Pe de altă parte, Dumitru admite că orice este posibil cu voinţă politică.
„Dacă ne gândim la voinţa politică, orice se poate întâmpla. La orice moment există mai multe opţiuni pe care le ai, poţi să reduci taxele şi la jumătate, dar trebuie să ai nişte măsuri compensatorii. Bugetul nu se închide de la sine, reduci cheltuielile sau creşti alte taxe”, a mai spus analistul.
Promisiunile
Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii aprilie, că execuţia bugetară din primul trimestru este mulţumitoare şi poate conduce, pe baza datelor şi pe semestrul întâi, la reducerea CAS cu cinci puncte la angajator, deoarece măsura poate avea un efect economic pozitiv, iar impactul pe semestrul II, de 2,6 miliarde lei, poate fi compensat.
Ponta a arătat că cele 2,6 miliarde lei aferente celui de-al doilea semestru al acestui an pot fi compensate din alte încasări, respectiv o colectare mai bună şi reducere de cheltuieli, probleme care vor fi discutate la începutul lunii iunie cu FMI.
Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.
Soluția Guvernului – taxe pe tot ce mișcă
Potrivit programului de convergenţă pentru perioada 2014-2017, trimis la Bruxelles zilele trecute, Guvernul se angajează să extindă baza de calcul a CAS la toate veniturile realizate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente, indiferent dacă acestea mai realizează sau nu şi alte venituri.
Nu se știe încă ce anume va fi taxat, dar este posibil să avem contribuţii la CAS pe veniturile din chirii, pe câştigurile de la bursă și pe dobânzile încasate la depozitele bancare. Măsura propusă de Guvern riscă să accentueze şi mai mult evaziunea fiscală în domeniu, în condiţiile în care România este deja campioană regională la taxe mari percepute pe muncă şi la bani puţini încasaţi din CAS.
Rămâne de văzut cât de echitabilă va deveni taxarea muncii – mult mai mare, oricum, decât taxarea altor surse de venit, cum ar fi chiriile, dar și decât taxele pe proprietăți sau alte tipuri de dețineri – și dacă cei care plătesc contribuții de pe urma mai multor tipuri de venituri vor beneficia și de plăți de asigurări sociale – ajutoare de șomaj, pensii – mai mari, în funcție de contribuții.
În plus, un studiu dat publicității vineri de Blocul Național Sindical (BNS) arată că nu s-a operat nicio ajustare a deducerilor în ultimii ani, ceea ce face ca persoanele ce se află în situația de unic întreținător al familiei și au și copii să intre în ceea ce se numește „capcana salariului mic”.
Mai simplu spus, să nu își dorească să muncească mai mult, chiar dacă ar avea nevoie de mai mulți bani, întrucât fiscalitatea excesivă face ca ponderea salariului net în salariul brut să se reducă cu cât muncesc mai mult. Același studiu arată că sarcina fiscală asupra costului forței de muncă a crescut constant, de la 41% în 2008 până la 43,5% în 2012.
Colectăm puțin, cheltuim și mai puțin
România se află pe ultimele poziţii în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecţie socială, cu aproximativ 17%. Nivelul cheltuielilor din România se află la circa jumătate din media UE, de 30%. Peste jumătate din banii de protecție socială sunt alocați vârstnicilor, ceva mai mult de o treime bolnavilor, în jur de 10 procente pentru familie și copii. Șomajul sau excluziunea socială beneficiază de sub 5% din total.
Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile pentru protecţia socială trebuie să acopere riscuri precum bolile, dizabilităţile, vârsta înaintată, familia/copiii, şomajul, locuinţele şi excluziune socială.
Beneficiile sociale acordate includ plata conediilor medicale, compensarea medicamentelor, pensiile de dizabilitate, veniturile pentru însoţitori, integrarea economică a persoanelor cu handicap, pensiile la limită de vârstă şi anticipate, pensiile de urmaş, ajutoarele pentru înmormântare, veniturile pentru concediu pre şi postnatal, alocaţiile pentru copii, ajutoarele de şomaj şi calificare, ajutoarele pentru chirie şi cheltuielile generate de excluziunea socială și cele pentru reabilitarea consumatorilor de droguri sa alcool.
Probleme și la scutirea de impozit pe profitul reinvestit
Ionuț Dumitru a mai declarat că Ministerul Finanţelor Publice a subestimat semnificativ impactul măsurii de scutire a impozitului pe profitul reinvestit, de 500-600 milioane de lei anual. Preşedintele Consiliului Fiscal spune că, de fapt, presiunea pe buget va fi de cel puţin 2 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a publicat joi normele metodologice pentru neimpozitarea profitului reinvestit, faciilitatate care va fi aplicată în perioada 1 iulie 2014 - 31 decembrie 2016.
„La nivel anual, Ministerul de Finanţe spune că impactul este undeva în jur de 500-600 milioane lei, după calculele noastre, într-un scenariu conservator, discutăm de cel puţin 2 miliarde de lei”, a afirmat Dumitru, adăugând că, raportat la PIB, impactul are o pondere de 0,3-0,4%, o sumă „deloc de neglijat”.
„Nu poţi să ignori acest impact şi cred că trebuia să ne uităm mai cu atenţie să vedem de unde găsim aceşti bani”, a mai spus Dumitru. El spune că măsura ca atare va avea un efect pozitiv asupra mediului economic şi că este bine gândită.
Consiliul Fiscal, al cărui președinte este Ionuț Dumitru, este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine Guvernul şi Parlamentul în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
