Premium
Dosarul în care un complet de cinci judecători dezbate contestația în anulare a fostului ministru al Energiei, Constantin Niţă, eliberat după suspendarea deciziei definitive de condamnare ca efect al deciziei CCR privind componența completelor acestei instanțe, continuă luni la ICCJ.
Concret, este de amintit că situația lui Niță este la acest moment identică cu cea a fostului ministru Elena Udrea, în dosarul Gala Bute.
Niță a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru fapte de mare corupție, decizia definitivă a fost suspendată în cadrul judecării căii extraordinare de atac, contestația în anulare, admisă de principiu pe fondul existenței deciziei CCR menționate.
Pe urmele Elenei Udrea...
Astfel, la acest moment, completul de cinci judecători de la ICCJ trebuie să stabilească la fel ca și în cazul Elenei Udrea, în dosarul Gala Bute, dacă desființează definitiv decizia finală a completului de 5 judecători anterior și trimite dosarul la rejudecarea apelurilor de către un nou complet de cinci magistrați sau dacă se continuă executarea deciziei definitive existente deja dar suspendate în cadrul căii extraordinare de atac.
„I. Admite în principiu contestaţia în anulare formulată de condamnatul Niţă Constantin împotriva deciziei penale nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3157/1/2017.
Fixează termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Secţiei penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.
II. Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronun?ată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3157/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.
Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Niţă Constantin de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinţei penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3157/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză. Definitivă.”, a stabilit la acel moment completul de judecată.
Judecătorii ICCJ neîncrezători în deciziile CCR
Mai precis, în 21 octombrie 2019 completul de cinci judecători care tranșează contestația în anulare, a dispus suspendarea judecăţii în dosar după ce a hotărât trimiterea mai multor întrebări CJUE.
"În majoritate: În baza art. 267 alin (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus şi
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2019. Cu opinie separată în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.", nota ICCJ în minuta deciziei din octombrie 2019.
Ex-ministru condamnat definitiv
Pe parcursul acestui proces Constantin Niţă a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, decizie care a rămas definitivă în 28 iunie 2018.
Acesta a fost condamnat definitiv pentru trafic de influenţă și la confiscarea sumei de 303.000 lei, bani pe care i-ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a ajuta firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi.
În iunie 2016, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă iar potrivit rechizitoriului, în 2013, Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a cerut lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
Anchetatorii notează în document că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
30.000 de euro de la Urdăreanu
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.
„De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013.
În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.
„Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei judeţene de partid, la solicitarea lui Niţă Constantin”, au mai arătat procurorii.
