Premium
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a afirmat marţi că ar trebui suplimentate bugetele naţionale pentru apărare, cerând negocieri pentru o soluţie comună în contextul riscurilor generate de conflictul din Ucraina, dar unele ţări, inclusiv Germania, se opun, informează Mediafax.
Stoltenberg susţine că unele state membre NATO vor stabilirea unei cote minime a cheltuielilor pentru apărare, potrivit agenţiei DPA, citată de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung. "Unii aliaţi sunt hotărâţi să stabilească o cotă minimă pornind de la actualul prag de 2% din PIB. Ne vom întâlni la nivel de miniştri ai Apărării, vom avea discuţii în capitalele statelor", a afirmat Stoltenberg.
Stoltenberg argumentează că războiul din Ucraina confirmă necesitatea suplimentării bugetelor pentru apărare. "NATO există pentru a asigura că un conflict precum cel din Ucraina nu escaladează. De aceea, avem nevoie de măsuri credibile în sensul descurajării şi apărării, de aceea trebuie să investim mai mult în securitate", a susţinut Stoltenberg. El speră să se ajungă la un acord înaintea summitului NATO programat în iulie la Vilnius.
Secretarul general al NATO nu a dezvăluit ce state ar vrea suplimentarea bugetului pentru apărare. Conform unor surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, doar Polonia, Lituania şi Marea Britanie ar vrea acest lucru.
Afirmaţiile lui Jens Stoltenberg riscă să genereze noi dispute în cadrul NATO pe tema bugetului pentru apărare. Unele ţări, în frunte cu Germania, se opun alocării cotei de 2% din PIB pentru apărare, notează publicaţia Der Spiegel.
În pofida cererilor insistente ale Statelor Unite, Germania a refuzat să aloce apărării o cotă de 2% din PIB. În 2022, bugetul pentru apărare al Germaniei a fost la nivelul de 1,44% din PIB, iar cota de 2% ar putea fi atinsă abia în 2024-2025.
Grecia are cea mai mare cotă din PIB alocată apărării, 3,76%, însă Statele Unite au cea mai mare contribuţie netă, 822 de miliarde de dolari (768 de miliarde de euro), respectiv 3,47%.
