Propunerea șefului DSU, Raed Arafat, privind limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare a stârnit un val de reacții politice. Lideri ai UDMR, PSD și PNL susțin că interdicția, de una singură, nu rezolvă problema și cer o abordare complexă, bazată pe educație, responsabilizare și reglementare echilibrată.
Kelemen Hunor (UDMR): „Limitarea poate fi bună, dar nu este suficientă”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți într-un interviu pentru Antena 3 CNN că este de acord cu ideea limitării accesului copiilor la rețelele sociale, dar consideră că măsura nu poate funcționa fără educație și implicarea familiei.
„Încerc să înțeleg acest fenomen, fiindcă și eu am copii mici și noi limităm accesul lor. În acest moment și chiar în familie am discutat că până la 14 ani nu ar trebui să aibă acces până când nu sunt educați, nu sunt crescuți până la 14-15 ani să știe să facă o evaluare despre un conținut cât de cât. Deci eu sunt de acord să existe această limitare, dar nu ajută, sincer. Deci dacă nu mergi în paralel și cu educația și responsabilizarea familiilor, fiindcă eu văd foarte mulți părinți care și la masă, și la aeroport și când așteaptă ceva lasă copilul cu telefonul în mână, ceea ce pe de o parte e absolut de înțeles, fiindcă asta este revoluția tehnologică, pe partea cealaltă încă nu suntem conștienți de consecințe. Deci trebuie o măsură, dar trebuie o măsură care merge cel puțin în aceste trei direcții. O limitare a accesului, educație. Deci școala plus familia și societatea să fie responsabilă, mai responsabilă pentru copii. Creează dependență. Vrei nu vrei și pentru adulți creează dependență, nu mai vorbim de copii”, a spus liderul UDMR.
Hunor consideră că interzicerea este greu de pus în practică: „Interzicerea accesului e greu de făcut. (…) lucrurile asta cu interzicere a accesului nu cred că rezolvă ceva dacă nu mergi complementar pe educație și o campanie foarte, foarte bine gândită în școli”.
Alexandru Rogobete (PSD): „Problema este lipsa politicilor de sănătate mintală”
„Sunt efectele unor inacțiuni din ultimii mulți ani. Zona de sănătate mentală a fost lăsată la capitolul «și altele» în România. Nu există o strategie națională coerentă pentru sănătatea mintală a adulților și a copiilor, iar acest lucru se vede cu ochiul liber”, a spus ministru.
Despre rețelele sociale, Rogobete spune: „Interzicerea sau limitarea accesului este greu de pus în practică și nu cred că aceasta este soluția. Problema va rămâne, doar o cosmetizăm. Mi-e teamă, în schimb, de suprareglementare, pentru că suntem experți în a reglementa excesiv și apoi nu mai putem aplica ce scriem pe hârtie”.
Soluția propusă de Rogobete: educația media și alfabetizarea digitală.
„Soluția este educația pentru sănătate, care include și componenta de alfabetizare media. Nu neapărat o materie nouă, ci o abordare interdisciplinară, prin care copiii să fie învățați să filtreze informația și să se ferească de mesajele violente sau agresive”, a conchis ministrul.
Cătălin Predoiu (PNL): „Nu sunt pentru interdicții”
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, respinge ideea unei interdicții generale și avertizează asupra riscului de frustrare și utilizare clandestină a platformelor:
„De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. (…) Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a spus duminică Predoiu.
Predoiu subliniază rolul educației sociale și digitale: „Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online”.
El atrage atenția și asupra riscurilor de supraveghere în masă: „Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. (…) Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”.
Raed Arafat: „Nu e cenzură, e protecție”
Șeful DSU susține că România ar trebui să urmeze exemplul unor state precum Franța, Australia sau Norvegia: „Copilăria şi adolescenţa nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale. (…) Nu este vorba despre cenzură, ci despre protecţie, despre protecţia sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor”.
Arafat consideră că răspunsul nu poate fi lăsat doar în seama părinților: „A spune că «este doar responsabilitatea părinţilor» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale şi interese comerciale uriaşe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”.
Comentează