DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Corneliu Zelea Codreanu, un model pentru extrema dreaptă din SUA

www.adevarul.ro

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Adevarul:

Statele Unite fierb după violenţele de la Charlottesville (Virginia), petrecute în cursul unui miting al extremei drepte. Unul dintre animatorii ei este un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu.
Focarul de tensiune de la Charlottesville a explodat la sfârşitul săptămânii trecute, după luni bune de frământări. Acest oraş universitar din Virginia, considerat o enclavă progresistă într-un spaţiu conservator, cu un primar evreu şi un şef de poliţie de culoare, a fost teatrul unor incidente violente între extremişti de dreapta reuniţi în jurul statuii generalului Robert E. Lee (1807-1870), care urmează să fie dărâmată de municipalitate, şi contestatari ai acestora, în mare parte membri ai mişcării antirasiste Black Lives Matter. Punctul culminant a fost atins în momentul în care un militant al extremei drepte a intrat cu maşina în contramanifestanţi, ucigând o femeie şi rănind alte 19 persoane. Ucigaşul este James Alex Fields Jr., un tânăr de 20 de ani fascinat de Adolf Hitler, iar unul dintre cei care l-au susţinut imediat în faţa tribunalului este Matthew Heimbach, un bărbat care spune că a găsit inspiraţie în ideile şi faptele lui Corneliu Zelea Codreanu.
Noua faţă a extremei drepte americane
„Demonstraţia de la Charlottesville arată fără niciun dubiu cum a evoluat extrema dreaptă americană, o coaliţie de vechi şi noi grupări care militează pentru supremaţia albilor“, comentează „The New York Times“ episodul care a pus pe jar Statele Unite. „Newsweek“ face portretul „noii generaţii de naţionalişti albi“, referindu-se la tineri precum Fields Jr. şi Heimbach.
Potrivit presei americane, Alex James Fields jr. este un tânăr rezervat, cu accese de violenţă şi pasionat de Adolf Hitler. El s-a arătat interesat mai ales de tacticile militare folosite de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi a încercat să intre în armata americană, însă nu a reuşit, fiind declarat inapt. Acum este anchetat pentru crimă. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

La finalul anilor ‘70 şi începutul anilor ‘80, economia lumii s-a confruntat cu două evenimente majore: creşterea preţurilor la petrol şi creşterea dobânzilor la dolari, spre 15%. România a fost lovită în plin şi a ajuns în incapacitate de plată, respectiv la preţurile de atunci nu mai putea să-şi onoreze plata seviciului datoriei externe, rate plus dobânzi. România nu avea suficiente resurse valutare, nici exporturi, nici alte surse de finanţare pentru a-şi onora obligaţiile externe curente.
Pentru cei care nu ştiu, cea mai mare parte din industrializarea României, de după 1950, a fost făcută din datorii externe, de la băncile din Occident şi mai puţin din resurse interne, care lipseau, sau ale fraţilor comunişti, aşa cum am fost învăţaţi.
La începutul anilor ‘80, România a ajuns la datorii externe de 12 miliarde de dolari la un PIB de până în 30 de miliarde de dolari.
Bancherii de pe Wall Street i-au spus lui Nicolae Ceauşescu să nu dea „default“, adică să se declare în incapacitate de plată şi să stopeze plata curentă a datoriei externe, ci să ajungă la o înţelegere pentru restructurarea datoriilor externe, scadenţele să fie prelungite astfel încât să se ajungă la o rată anuală care să poată să fie plătită de către România. Cam cum este acum cu datoriile companiilor.
Ceauşescu a declarat că nu vrea să rămână la mâna bancherilor străini pentru încă mulţi ani, iar România s-a declarat în incapacitate de plată. În acel moment, bancherii străini i-au spus lui Ceauşescu că România nu va mai avea acces pe Wall Street, timp de 15 ani, pentru a obţine finanţare.
Băncile străine au devenit duşmanii poporului, la fel ca multinaţionalele şi capi­talismul, iar Ceauşescu a stors tot din economie, şi din populaţie, pentru a putea plăti datoriile externe. În ciuda retoricii, această decizie a îngenuncheat România din punct de vedere economic, timp de două decenii, anii 80 şi anii 90, pe care îi plătim şi acum prin rămânerea în urmă faţă de polonezi, cehi sau unguri. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Ales pe 7 mai, preşedintele Emmanuel Macron aniversează pe 15 august, primele 100 de zile la şefia Palatului Elysée. Parlamentul a adoptat două măsuri importante ale programului Emmanuel Macron: textul care autoriza guvernul să modifice codul muncii prin ordonanţe şi legea asupra moralizării vieţii politice. Aceste 100 de zile au fost marcate şi de chestiuni internaţionale – vizita în Franţa a preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump sau a omologului rus, Vladimir Putin. Dar, debutul mandatului de cinci ani a fost marcat şi de afaceri judiciare.
La câteva zile după alegerile legislative când partidul prezidenţial La République en marche a obţinut majoritatea absolută la Adunarea Naţională, trei miniştri MoDem – François Bayrou, Marielle de Sarnez şi Sylvie Goulard –, au decis să părăsească guvernul. Parchetul din Paris a anunţat o anchetă preliminară, la începutul lui iunie, pentru unele posturi MoDem de asistent parlamentar european.
A urmat demisia generalului Pierre de Villiers, şef de Stat Major, un gest fără precedent în cea de-a V-a republică. Timp de mai multe zile, generalul de Villiers a avut o serie de dezacorduri cu preşedintele Emmanuel Macron pe tema tăierilor bugetare. Pe 14 iulie cei doi au deschis parada militară de la Champs Élysées pentru ca ulterior şeful Statului Major să îşi prezinte demisia. În doar câteva ore a fost înlocuit de generalul François Lecointre.
Chestiunile diplomatice au îmbogăţit agenda preşedintelui.
Invitat de onoare la parada militară de 14 iulie a fost preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Seful de la Palatul Elysée a avut o primă întâlnire cu liderul de la Casa Albă la finele lui mai, la Bruxelles, la summitul NATO. Ocazie pentru a discuta despre Siria ori lupta contra terorismului dar şi de a contracara decizia lui Donald Trump de ieşire din Acordul de la Paris asupra schimbărilor climatice – o decizie vehement criticată de Emmanuel Macron. La câteva minute după anunţul preşedintelui american, omologul francez l-a acuzat că a « comis o greşeală pentru viitorul planetei » şi l-a rugat să  « Make our planet great again » parafrazând sloganul său de campanie «Make America great again ». (Mai multe detalii AICI)

Mediafax:

Raportul Colegiului American de Cardiologie scoate în evidenţă faptul că alcoolul poate deveni extrem de dăunător pentru sănătate, dacă este consumat în cantităţi mari, reducând speranţa de viaţă a oamenilor. Pentru a beneficia de efectele sale pozitive, alcoolul trebuie consumat doar în cantităţi moderate.
Bo Xi, unul dintre autorii studiului, a precizat că există un echilibru foarte fragil între efectele pozitive şi cele negative ale consumului de alcool, care trebuie explicate şi consumatorilor şi pacienţilor.
Astfel, studiul demonstrează că persoanele care au consumat cantităţi mai mari de alcool aveau aveau o speranţă de viaţă mult mai redusă în comparaţie cu persoanele care consumau alcool în cantităţi reduse.Totodată, consumatorii înrăiţi de alcool sunt mult mai predispuşi apariţiei şi dezvoltării celulelor canceroase. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.