Un coş de fum roman descoperit anul trecut, în timpul unor cercetări arheologice preventive în aşezarea civilă a castrului Apulum, a fost restaurat şi reconstituit 3D, fiind expus începând de miercuri în cadrul unei mini-expoziţii, la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, informează Agerpres.
Este pentru prima dată când o piesă din colecţia muzeului din Alba Iulia este reconstituită 3D, prin modelare digitală.
"Este o piesă banală, dar şi specială în acelaşi timp. Banală ca funcţionalitate şi specială pentru că este veche. Sunt descoperiri destul de rare. De ce? Pentru că datorită structurii acestor piese, ele au fost descoperite mai mult fragmentar. Primele fragmente au fost descoperite undeva la începutul secolului al XX-lea, iar cercetătorii nu-şi dădeau seama de la ce provin. Erau piese mici", a spus, la vernisaj, arheologul Anca Timofan, cea care a coordonat şantierul arheologic unde a fost descoperit artefactul.
Potrivit acesteia, timp de câteva decenii, au existat diverse teorii privind rolul acestor piese, respectiv că ar fi felinare, lămpi sepulcrale, obiecte ritualice, modele miniaturale ale turnurilor romane etc.
Însă, în anii '70 ai secolului trecut au fost descoperite nişte fragmente care făceau corp comun cu olanul de acoperiş, ceea ce i-a făcut pe cercetători să ajungă la adevărata utilitate, cea practică.
Asemenea piese au fost descoperite în peste 30 de situri arheologice din Imperiul Roman, în provincii friguroase ca Britannia, Germania, Pannonia, Dacia.
Anca Timofan a precizat că în Dacia romană au mai fost descoperite coşuri de fum la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Potaissa, Tibiscum şi în alte două situri.
"Piesa noastră a fost descoperită anul trecut, în timpul cercetărilor preventive, în aşezarea civilă a castrului. Aici, este în curs de cercetare o suprafaţă destul de vastă, pe care o finalizăm anul acesta. Pentru noi este spectaculoasă pentru că de la cum arăta la început, foarte fragmentară, şi până la a avea o imagine completă a ei, folosind tehnologia digitală, tot acest proces a fost foarte important. Este extraordinar că a trecut prin toate etapele posibile ca să fie prezentată publicului într-o formă cât mai relevantă şi cât mai apropiată de cum arăta coşul atunci. De la prelevarea lui din context - el a fost descoperit într-o groapă în care căzuse mult material de construcţie rezultat în urma dezafectării unei clădiri romane, cel mai probabil o locuinţă de mari dimensiuni, care a funcţionat undeva între mijlocul secolului al II-lea - începutul secolului al III - lea. De acolo, a plecat la restaurare. Au fost asamblate toate aceste fragmente. Colegii mei au constatat modul de prelucrare, din ce este făcut - un lut amestecat cu nisip", a explicat Anca Timofan.
Ea a spus că manopera antică a fost destul de dificilă, pentru că atunci când a fost confecţionat acest horn, au fost lipite toate părţile.
De la restaurare, piesa a plecat la scanarea 3D, fără de care nu putea avea loc ultima etapă, de prelucrare a piesei.
"Este prima dată când o piesă din colecţia muzeului este reconstituită 3D, prin modelare digitală. Noi ne oprisem undeva la scanarea 3D, dar acum, cu ajutorul colegului nostru arheolog Andrei Buta, am putut să avem o piesă modelată digital 3D. El a dat forma coşului de fum aşa cum era ea în antichitate, pe baza unor analogii foarte clare. Adică am avut destule elemente ca să facem această modelare, nu ne-am riscat cu exerciţii de imaginaţie sau altceva. Practic, structura era oarecum simplă, registrele se repetau, iar înălţimea varia undeva între 60-70 de centimetri", a punctat Anca Timofan.
Coşul de fum descoperit la Alba Iulia era rectangular, având un capac piramidal decorat la colţuri şi în vârf cu conuri de pin, modelate separat şi aplicate. Avea o înălţime de 41 de centimetri şi o lăţime de 22 de centimetri.
Colectivul din cadrul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia care a făcut descoperirea este format din arheologii Anca Timofan, Anca Matiş, Ilie Lascu, Ovidiu Oargă, Cristian. T Florescu, alături de absolvenţi şi masteranzi ai Universităţii din Alba Iulia (Andrei Buta, Darius Groza, Iulian Florea, Nicolae Pâclişan). Piesa a fost restaurată în laboratorul muzeului de către Sorin Şerban, Valentin Deleanu şi Dan Anghel, acest proces presupunând metode de curăţare, asamblare a fragmentelor, completări şi încadrare cromatică. După restaurare, coşul de fum a fost scanat 3D de către Călin Şuteu.
Locul în care a fost descoperit era o zonă importantă a sitului Apulum, în aşezarea civilă (canabae) a castrului Legiunii a XIII-a Gemina.
În antichitate, prin aceste coşuri (hornuri) se degaja fumul generat în instalaţiile de încălzire amenajate de romani sub pardoseală (hypocaustum), ele fiind fixate direct pe tuburile de aer cald amplasate vertical în pereţi.
