Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a consultantului politic Cozmin Gușă pe tema recentului congres al PSD, dar și a efectelor sale asupra direcției spre care se îndreaptă România.
realitatea.net:
Cozmin Gușă atrage atenția că România cu Dragnea la putere nu e condusă din interior, ci din exterior. La întrebarea cine i-a dat lui Dragnea rolul de lider maximal trebuie să răspundă inclusiv cei care conduc structuri din statul român, altele decât cele politice.
"Dragnea este condus din umbră de factori externi. Nu sunt niște factori externi institutionalizați în baza acordurilor pe care România le are. Dacă Dragnea ar fi condus în baza unui program al UE sau de către oameni puternici din spațiul UE, nu ar fi mare bai. Dacă Dragnea ar fi condus în baza un interes clar al interesului strategic al SUA, ar fi foarte bine, pentru că asta ne-ar pune într-un acord economic și civilizațional pe care ni-l dorim.
Aici vorbim de grupări ciudate care, atunci când se gândesc la România, se gândesc ca la o pradă, nu doar economic, ci și geostrategic. România are un rol geopolitic foarte important. În funcție de cum se va misca România în următoarea perioadă, vom vedea interesele de frontieră ale UE și SUA. Cei care au ghicit acest lucru s-au gândit să joace înainte.
Aveau nevoie de cineva nepregătit din punct de vedere geopolitic cum e Dragnea, care să conducă o masă amorfă de vot, să ia deciziile potrivite pentru interesele lor meschine, nu interese mega-politice de a racorda România la niste trenduri, ci sunt interese conjuncturale care îi ajută pe ei, având România la butonieră, să facă altfel de lucruri care în final le va da cu plus.
Noi fiind la Marea Neagră, un rol important îl are Rusia, iar având o tradiție importantă a relațiilor cu Israelul, un joc important îl are și Israelul. Aceste elemente care nu sunt azi controlate de instituțiile statului român, le vedem în desfășurate prin gesturile haotice ale acestei marionete care e Liviu Dragnea.
Noi trebuie să gândim responsabil: în ce fel un asemenea personaj va acționa în perioada următoare și în interesul cui? Trăim spaima că nu știm încotro va merge România, Dragnea ne pune în postura să intrăm într-un gard. Marea problemă este să putem sa deducem cine îl coordonează pe Dragnea. Încă e ceață multă acolo și nu văd o preocupare clară legat de acest subiect", a explicat consultantul politic într-o intervenție telefonică la Realitatea TV. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Se pare că dormitul în patul puterii creează vise similare chiar în cazul unor personaje totalmente diferite. Dar, nu ştiu cum, iată cum apare, după aproape o generaţie, ideea asta cu „România lider regional în Europa de Sud-Est“.
Dovadă puterea rădăcinilor pe care le are în mentalitatea deţinătorilor de fotolii de comandă din ţărişoara noastră, mai ales pe timp de criză când, pentru consumul general, trebuie servit un asemenea vis de mărire la orizontul anului 2040. Atunci când, după cum promite domnul Dragnea, „vom putea vorbi despre o Românie mult diferită faţă de România de azi. Vom fi a opta economie a Uniunii Europene, vom fi lider regional în Europa de Sud-Est. Vom funcţiona ca nod de infrastructură rutieră al comerţului dintre Orient şi Occident, vom alimenta Europa cu mărfuri din porturile Mării Negre, la concurenţă cu porturile de la Marea Nordului. Vom furniza energie şi resurse petroliere statelor din jur şi vom avea independenţă energetică totală. În perioada 2023 - 2024 vom putea trece la moneda euro“.
Cum? Evident, ştiţi deja răspunsul: urmând neabătut programul partidului! A fost expus pe larg în faţa naţiunii de dl Dragnea, aţi auzit cu câtă mărinimie a invitat la consultări şi pe ceilalţi în elaborarea detaliilor practice a ceea ce va fi PROGRAMUL DE ŢARĂ PSD. Căci acesta şi doar acesta este menit să scoată ţara din situaţia disperată înregistrată acum în sectoarele sănătăţii, infrastructurii, educaţiei şi în toate celelalte pe care le cunoaşteţi în profunzime.
De ce nu? Cu condiţia să fi văzut că această lungă înşirare de vorbe şi ipoteze înflorite în roz-bombon să aibă date şi soluţii sectoriale susţinute de prezenţa în structura de partid sau în echipa guvernamentală a unor personalităţi politice care să aibă şi argumentul unei incontestabile pregătiri profesionale şi a unei cariere manageriale pe măsura speranţelor proiectate în viitorul potenţial de creştere a naţiunii. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Sâmbătă, 10 martie 2018, Sala Palatului din Bucureşti. În faţa a 5.000 de oameni, Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi-a reconfirmat forţa şi poziţia în partid, atât a lui personal cât şi prin noua conducere aleasă. Numărul doi în partid a devenit Vorica Dăncilă, cea pe care a pus-o premier.
În faţa PSD, Liviu Dragnea a avut un discurs de 27 de pagini în care a constatat care este situaţia actuală din politică şi economie şi a venit cu câteva idei: readucerea celor 3 milioane de români de afară în ţară, cel puţin jumătate dintre ei, creşterea natalităţii, creşterea infrastructurii, educaţiei şi sănătăţii plus schimbări în justiţie.
La pagina 27 din discurs a întrebat sala: Mă vreţi în continuare preşedintele vostru? Cine este pentru?
Dacă citeşti discursul, aplaudat şi ovaţionat la scenă deschisă (ceea ce nu este deloc rău) poţi să tragi concluzia că Liviu Dragnea tocmai a venit, revenit în România după 25 de ani de muncă în afară, după decenii de exil în care a încercat să-şi facă un rost mai bun în altă parte.
Deşi este la putere în România de mai bine de 20 de ani, şi în opoziţie eşti tot la putere, când se discută despre business şi alocarea banilor de la buget, Liviu Dragnea constată că “până acum s-a vorbit prea mult şi s-a făcut prea puţin, trebuie schimbat ceva.Nu putem merge în acelaşi ritm. România are nevoie de o regândire a ritmului de dezvoltare a infrastructurii.”
Parcă nici nu ar fi fost în România.
1. Infrastructura
De când este în politică, şi mai ales din 2007 încoace, 90% din banii pentru infrastructură s-au dus către vestul ţării. În toată acestă perioadă, unde a fost Liviu Dragnea?
Moldova şi sudul ţării, cele mai sărace zone din România, inclusiv fieful lui electoral -Teleormanul nu şi-au dezvoltat deloc infrastructura pentru că banii au fost alocaţi spre vestul ţării. Cu Dragnea la putere. Deşi Moldova şi Oltenia îi aduc cele mai multe voturi, banii pentru infrastructură se duc în vest. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In China, preşedintele Xi Jinping, “se putinizează”. Este expresia utilizată de un universitar francez în cotidianul Le Monde care scrutează culisele vieţii politice chineze. Modificarea constituţională adoptată de chinezi, care îi permite lui Xi Jinping să rămînă şef suprem pe viaţă, este o veste proastă pentru democraţie, chiar dacă în China ea nu a funcţionat niciodată în stil occidental. Acest tip de "putinizare" a puterii va fi un exemplu negativ în alte ţări, unde democraţia încearcă să se impună şi unde rămîne fragilă, afirmă mulţi comentatori în Franţa.
Numai un spirit naiv sau excesiv de optimist ar îndrăzi să spună astăzi că democraţia cîştigă teren pe planetă. De fapt, geografic vorbind, ea pierde teren, iar în spirite ea îşi pierde din puterea de fascinaţie. Xi Jinping se "putinizează", dar înaintea sa s-a "putinizat" Recep Tayyip Erdogan în Turcia.
Ciudat cum, în aceeaşi săptămînă, se crează un fel de pact "putinist" anti-occidental între China şi Rusia. Xi Jinping se înşurubează pe viaţă la putere pretextînd că în felul acesta va cimenta în jurul său societatea chineză şi va "întări demnitatea Chinei în faţa Occidentului".
La sfîrşitul acestei săptămîni, pe 18 martie, Vladmir Putin va fi ales, pentru a patra oară, preşedinte al Rusiei. El şi-a prefaţat această "victorie" cu unul dintre cele mai virulente discursuri anti-occidentale, şi a ţinut chiar să afirme că dispune de noi arme pentru a răspunde "imediat" în caz de atac. Atît în China cît şi Rusia asistăm la un fel de triumf al unei doctrine anti-occidentale care ţine loc de ideologie. În ambele ţări mediile de informare întreţin un cult pentru "şeful puternic" capabil să facă faţă unor aşa-zile "pericole" care vin, mai toate, dinspre Occident.
India, a doua putere demografică după China, este şi ea traversată în prezent de o febră anti-occidentală. Naţionalismul hindus este de fapt, de cîţiva ani, într-o puternică ofensivă şi încearcă să forjeze o nouă identitate pentru poporul indian, o identitate bazată exclusiv pe dimensiunea religioasă hinduistă. (Mai multe detalii AICI)
