Premium
Ca în fiecare trimestru, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat un nou „Raport privind perspectiva economică”. Raportul precizează că sunt tot mai crescute costurile războiului cu care se confruntă continentul european și că acestea au impact negativ tot mai mare asupra creșterii economice pe continentul european, un important actor din punctul de vedere al consumului și al exportului. Fără îndoială, America Latină, Asia de est și de sud-est sunt mai ferite de efectele crescânde ale războiului din Ucraina. Iar turbulențele grave de pe piața creditelor ipotecare din China și problemele generate de politica „zero cazuri de Covid” constituie provocări pentru economia chineză, relatează cotidianul turc Sabah preluat de Rador.
În raportul anterior din luna iunie, OCDE estima o creștere economică în marja de 4-4,5% însă crescând "factura războiului", estimările de creștere au fost revizuite în scădere la 3%. Apreciind că incertitudinile economico-politice globale se vor menține și în 2023, estimarea de creștere economică pentru anul viitor este diminuată cu 0,75 puncte, ajungând la 2,25%.
Majorându-și previziunile de creștere pentru 2022 pentru Turcia de la 3,7% la 5,4%, OCDE prezice că Turcia va termina 2022 în primele trei dintre țările G20 și în primele două dintre țările membre OCDE. Rata inflației la sfârșit de an prognozată pentru Turcia este de 71 la sută, însă, începând din noiembrie și decembrie, vor începe corecții matematice ale ratelor de creștere a prețurilor și ale ratelor inflației pe baza indicilor din Turcia. Prin urmare, previziunile OCDE pentru sfârșitul anului ar putea rămâne la un nivel ridicat.
Primul dintre riscurile fundamentale asupra căruia atrage atenția OCDE este legat de criza energiei. Pentru a fi cât mai puțin afectată de criza energiei care se adâncește din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa trebuie să își diminueze cererea de energie. Dacă nu reușește să gestioneze cererea de energiei a gospodăriilor și a industriei, vor exista penurii grave de energie. Crește în fiecare zi numărul fabricilor din sectoarele metalurgie și îngrășăminte care se închid în Europa. Pentru că dacă nu este limitată cererea, pe fondul creșterii anormale a prețului gazelor naturale, numeroase firme ies în pierdere. Dacă se menține acest tablou, riscul de inflație și de scădere economică devine tot mai mare în Europa.
Cel de al doilea risc important din perspectiva OCDE este legat de piețele emergente. Din păcate, în economiile emergente dar și în economiile slab dezvoltate, povara datoriei crește în permanență. Din acest motiv, există temeri că țările vor intra în incapacitate de plată. În plus, pe piața locuințelor din China, cea mai mare economie emergentă din lume, se înmulțesc riscurile.
Cel de al treilea risc asupra căruia atrage atenția OCDE este legat de lanțurile de aprovizionare. Da, pe măsură ce se diminuează efectele pandemiei, problemele din lanțurile globale de aprovizionare se împuținează; numai că aceste riscuri pot crește rapid din nou pe fondul incertitudinilor generate de război.
Ca soluție, OCDE recomandă ca economiile fruntașe să ofere sprijin financiar gospodăriilor și sectorului real, sugerând totodată ca acest sprijin să rămână la un nivel care să nu afecteze resursele bugetare. Nivelul discutat pentru acest sprijin financiar este de 5% din PIB-ul țării. În numele energiei și al securității alimentare, se recomandă ca mai ales economiile dezvoltate să aplice politici care să se concentreze pe economisirea energiei și a alimentelor. Propunerea de înăsprire a politicii monetare în lupta împotriva inflației este o recomandare la nivel general, iar toată lumea este conștientă de faptul că această măsură crește povara datoriei publice și deficitul bugetar și are un impact negativ asupra creșterii economice.
