Premium
Produsul intern Brut a crescut, în trimestrul III, în termeni reali, cu 0,6% comparativ cu trimestrul II, iar față de trimestrul III 2018 a crescut cu 3% pe serie brută și cu 3,2% pe seria ajustată sezonier, informează INS.
Citește și: Adrian Năstase îndeamnă PSD să declanșeze RĂZBOIUL TOTAL împotriva lui Klaus Iohannis
În perioada 1.I-30.IX 2019, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2018, cu 4,0% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2019, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 290 din 14 noiembrie 2019.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2019 a fost de 261,600 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,6% faţă de trimestrul II 2019 şi cu 3,2% faţă de trimestrul III 2018.
Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2019 a fost de 768,382 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de perioada 1.I-30.IX 2018.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2019 a fost de 286,991 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,0% faţă de trimestrul III 2018.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2019 a fost de 727,182 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,0% faţă de perioada 1.I-30.IX 2018.
La creşterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2019 faţă de perioada 1.I-30.IX 2018, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 18,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,0%; construcţiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,2%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+16,6%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB, şi care au înregistrat o creştere cu 7,6% a volumului de activitate.
O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,9%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor de 109,5%.
Un impact negativ la creşterea PIB au avut: industria (-0,2%), cu o pondere de 22,6% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 1,0%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,1%), cu o pondere de 5,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,1%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,3% contribuind cu +3,3% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +3,8%, şi al cărei volum s-a majorat cu 18,1%.
Un impact negativ la creşterea PIB l-au avut: exportul net (-1,7%), consecinţă a creşterii cu 3,9% a exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,3%); variaţia stocurilor (-2,4%).
