Cristian Diaconescu, fost consilier prezidențial și ministru de Externe al României, a tras primele concluzii despre conflictul din Orientul Mijlociu. După ce a făcut un scurt istoric al crizei, acesta a recunoscut că a fost impresionat de desfășurarea militară.
Diaconescu spune că Donald Trump a intenționat să declanșeze această operațiune încă din 14 ianuarie.
”În primul rând, câteva cuvinte despre istoricul acestei crize. În urmă cu opt luni, SUA și Israelul au desfășurat acțiuni militare în Iran, vizând exclusiv și chirurgical trei site-uri de îmbogățire a uraniului, în scopul producerii armei nucleare. În mod public, Iranul a spus că da, vrea să aibă arme și rachete nucleare.
Ulterior, au apărut o serie de dezvoltări și s-a preferat diplomația, dialogul, negocierea. Sigur, au mai avut loc o serie de incidente, mișcări de stradă în Iran: zeci de mii de oameni și-au pierdut viața și, mă rog, acest impact s-a resimțit inclusiv în cancelarii, care, oricum, într-o formă sau alta, aveau o oarecare circumspecție în legătură cu poziționările interne ale Iranului.
Negocierile de la Geneva s-au desfășurat sub intermedierea ministrului de Externe al Omanului și, joi, la ultima discuție, reprezentanții Washingtonului au pus întrebarea dacă Iranul este dispus sau nu să renunțe la arma nucleară.”, a declarat Cristian Diaconescu, la Realitatea PLUS.
De ce a declanșat Trump operațiunea
"Răspunsul părții iraniene a fost: ”Nu, nu suntem dispuși să facem acest lucru”. Motiv pentru care, sâmbătă, s-a luat decizia de a se desfășura acțiunea militară pe care astăzi o vedem în derulare.
Din câte s-a știut, Donald Trump a intenționat, pe 14 ianuarie, să declanșeze această lovitură. Desfășurarea militară este una formidabilă în zonă. Practic, pentru americani, este cea mai mare după cel de-Al Doilea Război Mondial. Deci, față de aceste aspecte și față de absența răspunsului Iranului la trei întrebări:
Dacă renunță la arma nucleară;
Dacă își oprește programele de îmbunătățire a sistemelor de rachete balistice;
Dacă nu mai sprijină grupările paramilitare Hezbollah, Hamas sau Houthi și impactul acestora în Marea Roșie.
În acest moment, sunt dezvoltări pe care le cunoaștem foarte bine. Practic, este o extindere regională a acestei crize, cu impact de natură strategică și, mai ales, de natură economică, extrem de serioase. Urmează să vedem în zilele următoare”, a mai spus fostul ministru.
Cât de riscantă este operațiunea pentru Trump
Fostul ministru a fost întrebat și dacă evoluția conflictului arată o mișcarea corectă sau riscantă pentru președintelui SUA și dacă ar putea avea consecințe asupra liderului de la Casa Albă.
„Să vedem ce se va întâmpla. Este clar că Iranul, într-o confruntare bilaterală, nu ar prea fi avut nicio șansă și atunci a extins zona de conflict, lovind state din Golful Persic și aceste state, mă rog, pe de-o parte, cu bazele militare americane staționate acolo, pe de altă parte, în ceea ce privește zonele civile sau de producere, exploatare și rafinare a petrolului. A fost o dezvoltare, probabil, puțin așteptată, pentru că, din neutralitate, aceste state, unele dintre ele, au trecut la o poziție de sprijinire directă, pe față, a SUA. Mă refer la Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Arabia Saudită, în primă instanță, nu a permis tranzitul avioanelor americane prin spațiul lor aerian, dar, după ce au avut loc acțiunile iraniene, s-au asociat activității americane. Kuweit-ul a fost atacat, consideră că se află în război, la fel ca și Emiratele.
Deci, din punct de vedere al situației de facto, astăzi, când vorbim, dacă Emiratele și Arabia Saudită desfășoară, la rândul lor, acțiuni militare în legătură cu Iranul, situația devine din ce în ce mai complicată pentru iranieni”, a mai spus fostul șef al cancelariei prezidențiale.
”Sunt probleme foarte mari din punct de vedere economic”
Cristian Diaconescu a explicat și caree este situația politică, economică și socială a Iranului.
”După părerea mea, s-a încercat și, într-o oarecare măsură, s-a reușit și o schimbare de natură politică la Teheran. Da, sunt semne de întrebare dacă o acțiune externă poate deveni un bun argument pentru o reacție internă. Iranul are o situație foarte complicată: sistemul lor politic este extrem de rezilient, a trecut prin foarte multe crize, de la Războiul de 8 ani cu Irak-ul până la regimul de sancțiuni. Regimul de sancțiuni, ca o paranteză, l-au suportat, în special, cetățenii.
40% din cei sub 30 de ani nu aveau un loc de muncă. Gărzile Revoluționare, dincolo de temele privind represaliile, într-o formă sau alta, sunt și cele care guvernează resursele de alimente pentru societate. Inflația este una formidabilă în Iran, pentru că, în regimul de sancțiuni, SUA au limitat accesul la dolar și, în acel moment, iranienii au trebuit să tipărească dolari.
Deci, sunt probleme foarte mari din punct de vedere economic și din punct de vedere al nivelului de trai, dar crearea unei mase critice pentru a coagula o alternativă la o structură foarte puternică ideologico-religios-militară este extrem de complicată”, a conchis fostul ministru de Externe.
Comentează