DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cristoiu: Centenarul Marii Uniri a fost confiscat în totalitate de Klaus Iohannis

ion cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu susține, într-un editorial din Evenimentul Zilei, că președintele Klaus Iohannis a confiscat Centenarul Marii Uniri, furând astfel startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Evenimentul Zilei:

Administrația prezidențială a postat pe site-ul instituției din Deal mai multe fotografii de la Manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri de la Alba-Iulia. Sînt instantanee surprinse de fotograful oficial al Președinției și alese de Cotroceni pentru a oglindi prezența lui Klaus Iohannis la Manifestări. Putem spune, în aceste condiții, că pozele dau curs, printre altele, nu numai realităților de la fața locului, dar și imaginii pe care a vrut s-o transmită națiunii Administrația prezidențială.
O iscodire atentă și evident detașată de simpatii pro sau contra ne conduce către următoarele observații:
1) Centenarul Marii Uniri a fost confiscat în totalitate de Klaus Iohannis. Profitînd de slugărnicia tipic PSD-istă a primarului Mircea Hava, care a trecut fără să clipească de la gudurarea pe lîngă nădragii lui Traian Băsescu, la gudurarea pe lîngă cei ai lui Klaus Iohannis, Președintele în exercițiu a transformat Centenarul întregii națiuni într-un moment al propriei campanii electorale. De remarcat că în timp ce nu se știu alți candidați, Klaus Iohannis, furînd în chip șmecheresc startul, folosește din plin resursele bugetare al funcției se dă în stambă electoral de mai multă vreme. Confiscarea Centenarului s-a dezvăluit nu numai prin absența altor politicieni decît cei ai partidului prezidențial – PNL – dar și prin concentrarea tuturor manifestărilor pe persoana fizică lui Klaus Iohannis.
Această mizerie politicianistă a fost posibilă și pentru că atît prin operațiunile Binomului SRI – DNA, cît și prin intrigile din PSD, pe scena politică lui Klaus Iohannis nu se i se poate opune nimeni cît de cît convingător. (...)
2) O fotografie, ager comentată de Bogdan Iacob, pe InPoliticis.ro, ne arată în premieră și echipa de campanie a lui Klaus Iohannis. Prezența lui Ludovic Orban nu ne miră. Nu ne miră nici prezența Corinei Crețu, pucista de la Bruxelles. Ne miră însă prezența întregii conduceri militare și civile a SRI. Un număr însemnat de șepci aurii ale generalilor din SRI se înșiră falnice în spatele lui Klaus Iohannis, ca o Gardă Pretoriană de republică bananieră. (...)
3)Pozele postate mărturisesc uriașa plăcere pricinuită lui Klaus Iohannis de accesoriile de tinichea ale Puterii:
Parăzi militare, băi de mulțime, drapele, gărzi de onoare, imnuri de stat intonate de fanfare. (Mai multe detalii AICI)

contributors.ro:

Pentru cei care analizează problematica de securitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre, actuala agresiune a Rusiei în Marea Azov avea un caracter previzibil. De altfel, dilema nu s-a centrat pe posibilitatea întreruperii navigației în strâmtoarea Kerci, situată între Rusia și Crimeea, ci anume, când urma să se petreacă acest „buffer”?
Criza navală din Strâmtoarea Kerci expune statutul juridic ambiguu al Crimeii: de jure în Ucraina, de facto în Rusia. Dacă părțile nu vor avea capacitatea de a agrea soluții tranzitorii, Marea Neagră poate fi afectată de evoluții militare mai intense. Totodată, acțiunile Rusiei sunt parte a unei strategii mai ample de a obține controlul în Marea Azov și de a bloca traficul maritim ucrainean prin Strâmtoarea Kerci.
Degetul lui Putin în Marea Azov
Înainte de incidentul navelor de război rusești și ucrainene, încă din luna februarie a.c., mass-media ucraineană raporta o intensificare a inspecțiilor rusești asupra navelor civile de marfă, (indiferent de originea lor) care navigau către cele mai mari porturi ucrainene Mariupol și Berdeansk – ambele, importante facilități de export pentru oțel și cereale.
Sute de nave au fost reținute de autoritățile ruse, unele până la o săptămână, fără niciun motiv aparent. Îngreunarea transportului maritim în Mariupol a sugerat identificarea unor rute alternative feroviare către porturile ucrainene din Odesa și Iujne, însă la costuri mult mai ridicate.
Rusia și-a aplicat strategia mediatică foarte abil, a multiplicat progresiv obstacolele maritime evitând atenția mass-media internaționale. Apoi, a prezentat incidentul maritim ca o provocare a Kievului, anunțând că trei nave ucrainene încercau să intre în apele teritoriale rusești, iar în acest timp, o serie de trusturi media occidentale au preluat doar versiunea rusă a evenimentului. Nu poate fi exclusă nici posibilitatea în care Președintele Poroșenko a avut un interes direct în provocarea și simularea unei crize cu scop electoral pentru alegerile prezidențiale de anul viitor din Ucraina; însă, dacă s-ar confirma această ipoteză, atunci Președintele Poroșenko nu a fost capabil să-și calculeze riscurile asociate acestei crize. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Pe piaţa gazelor naturale lichefiate se duce o luptă crâncenă pentru supremaţie. Retragerea Qatarului din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol - OPEC - pentru a-şi concentra energia pe producţia şi exportul de gaze subliniază acest lucru.
Qatar este unul dintre cele mai mici state din Orientul Mijlociu, dar şi unul dintre cele mai bogate. Exporturile de gaze naturale spre ţări variind de la Marea Britanie la China i-au adus o creştere masivă a veniturilor în ultimii 20 de ani. În prezent, Qatarul este cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate (GNL) din lume, însă poziţia îi este erodată de concurenţi puternici şi tenace şi cu influenţe geopolitice mult mai mari. Exporturile de GNL sunt o parte esenţială a planurilor preşedintelui american Donald Trump de a aduce Americii „dominaţia energetică“. Rusia nu stă nici ea departe de această piaţă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului viitor SUA vor deveni unul dintre cei mai mari trei exportatori de GNL la nivel mondial, concurând cu Qatar şi Australia. Datele sugerează că SUA îşi vor dubla capacitatea de export până în 2030, notează Stratfor. Cum Trump modifică acordurile comerciale şi de altă natură cu mai toate statele partenere, unele dintre acestea ar putea ajunge să promită să cumpere GNL american ca modalitate de a reduce surplusurile comerciale pe care le au cu SUA sau pentru alte favoruri. America îşi pregăteşte deja terenul. În urmă cu doi ani, primele nave cu GNL americane au părăsit un terminal din Louisiana cu destinaţia Europa.
Sub presiunea administraţiei Trump de a-şi reduce dependenţa de energia rusească, Germania pare pregătită să îmbrăţişeze ideea de a avea propriul terminal pentru importuri de GNL. Cancelarul german Angela Merkel a anunţat în octombrie că guvernul ei va cofinanţa construirea unui terminal pentru GNL de 510 milioane de euro în nordul ţării. Investitorii privaţi studiază deja posibile locaţii în apropierea Hamburgului.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.