Premium
În opinia jurnalistului Ion Cristoiu, declarația lui Dacian Cioloș de la Timișoara, care a fost percepută ca un atac la adresa lui Klaus Iohannis, nu este altceva decât ”un soi de ciupit de bucă din greșeală în timpul masajului făcut de o profesionistă unui client cu cont în bancă”.
Evenimentul Zilei:
(...) Așa zisul atac al lui Dacian Cioloș e o comedie de prost gust. Klaus Iohannis nu e criticat, pentru că face parte dintre oamenii vechi, pentru că nu se deosebește cu nimic de baronii PSD și PNL, pentru că vede în înalta funcție de președinte nu o datorie de a se sacrifica pe altarul public, ci un bacșiș zilnic de privilegii de lux.
Klaus Iohannis e criticat, pentru că, vezi Doamne! n-a fost suficient de ferm cu PSD ca președinte. Asta venind de la un politician care a fost ținut premier tocmai de către majoritatea PSD-istă din Parlament și față de care nici măcar nu s-a șters la nas de teamă să nu fie dat de a berbeleacul din fotoliul de la Victoria. Presa a văzut în zicerea de la Timișoara nu numai un atac, dar și un atac în premieră.
O scurtă reamintire a poziției adoptate de Dacian Cioloș față de Klaus Iohannis contrazice teza premierii. Din reproșul că n-a fost suficient de ferm cu PSD Dacian Cioloș și-a făcut o permanență a vieții și activității sale din ultima vreme. Pe 3 noiembrie 2018, cu șase luni în urmă, Dacian Cioloș spunea despre Klaus Iohannis: „Eu știu că domnul Iohannis ține foarte mult la a respecta Constituția. E un om drept, e probabil și caracterul dînsului și profilul dînsului, și apreciez asta, am apreciat asta de multe ori și pe perioada în care am fost prim-ministru. Cred însă că Președintele României, în momentul de față, are nevoie să fie, sau românii au nevoie ca Președintele României să fie mult mai dătător de încredere că își folosește prerogativele în așa fel încît să apere cu toate mijloacele pe care le are statul de drept și să dea acest semnal foarte mult. Poziția de Președinte, așa cum o simt eu, are niște prerogative formale și are niște prerogative morale, lumea așteaptă într-adevăr mult mai mult decît permite Constituția de multe ori de la președinte, dar cred că președintele trebuie să găsească modalitatea prin care respectînd Constituția să dea în permanență acea încredere oamenilor care l-au investit”.
Ca și în cazul zicerii de la Timișoara sare în ochi prudența de a nu-l supăra pe domnul președinte, evitarea refererii directe prin folosirea funcției de președinte în general. Putem numi aceasta un atac? Putem numi zicerea de la Timișoara un atac? Nici vorbă. Putem numi declarația de la Timișoara cel mult o critică tovărășească de pe vremuri.
Deși eu prefer s-o numesc o ciupitură de bucă, din greșeală, în timpul masajului. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Un articol din Handelsblatt, cea mai puternică publicaţie de business germană, a dat o veste şoc Ungariei. Constructorii auto de lux Daimler şi BMW îşi îngheaţă investiţiile de acolo din cauza cererii slabe şi a ameninţărilor din SUA cu suprataxarea importurilor de maşini nemţeşti.
Ziarul notează că perspectivele industriei auto germane nu sunt deloc încurajatoare, iar în noul mediu constructorii auto trebuie să-şi ajusteze investiţiile. Fabricile lor din Ungaria pot fi primele victime ale acestui proces de adaptare.
Sursele Handelsblatt pentru acest articol sunt oameni din cadrul constructorilor auto. Daimler, grupul-părinte al Mercedes, şi BMW au refuzat să comenteze, însă situaţia subliniază efectele pe care le poate produce prin ricoşeu războiul comercial dintre SUA, cea mai mare economie a lumii, şi Germania, principala economie a Uniunii Europene, dependenţa Ungariei de industria auto germană şi transformările prin care trece industria auto în general.
În vara anului 2018, politicienii din Debrecen nu puteau crede ce noroc a dat peste ei. BMW a anunţat că a ales oraşul lor pentru a-şi construi o fabrică de un miliard de euro. Perspectivele erau bune atunci, scrie Handelsblatt. Constructorul auto bavarez îşi justifica investiţia prin creşterea cererii globale şi promitea că va ajunge să producă în Ungaria 150.000 de maşini pe an. Iar Ungaria reuşea astfel să-i atragă pe toţi cei trei mari producători auto nemţi: BMW, Daimler şi VW, prin Audi.
Iniţial, lucrările de construcţie la fabrica din Debrecen erau aşteptate să înceapă anul acesta. Deocamdată, în cadrul BMW se duc discuţii intense în privinţa pornirii lucrărilor, însă nu s-a luat nicio decizie în acest sens, scrie Handelsblatt. Din vara anului trecut, compania a emis două avertismente de profit, iar pieţele au evoluat mai slab decât s-a estimat. De aceea, BMW şi-ar putea modifica planurile. În timp ce directorul de producţie Oliver Zipse continuă să-şi exprime speranţa că producătorul auto îşi va putea permite să-şi extindă producţia cu o fabrică low-cost, directorul financiar Nicolas Peter invocă situaţia financiară deja tensionată a companiei şi riscul creării de supracapacitate de producţie.(Mai multe detalii AICI)
România Liberă:
Președintele venezuelean, Nicolas Maduro, a cărui legitimitate este respinsă de compatrioții săi și de opoziție, a cerut sâmbătă forțelor armate să fie „pregătite” în cazul în care SUA decid lansarea unei ofensive militare în Venezuela, în timp ce opozantul Juan Guaido (foto), recunoscut președinte interimar de numeroase state occidentale și din America Latină, încearcă să convingă armata să treacă în tabăra sa. Armata din Venezuela, actor central al puterii care controlează imensele rezerve petroliere ale țării, l-a susținut până în prezent pe Maduro.
Tonul crește de câteva luni între Washington, care susține opozantul venezuelean Juan Guaido și cere plecarea președintelui contestat Nicolas Maduro, și Moscova, care acuză Statele Unite că încearcă organizarea unei „lovituri de stat”. În acest dosar cei doi președinți se acuză reciproc că alimentează tensiunile și că recurg la un joc periculos. „Conversație foarte productivă”, a scris Trump pe Twitter după discuția cu omologul său rus, care a durat circa o oră și jumătate, timp în care au fost abordate și alte subiecte, printre care Ucraina, Coreea de Sud și raportul Mueller. La rândul său, Kremlinul a subliniat că apelul telefonic a avut loc la inițiativa Washingtonului, iar președintele Putin a insistat asupra faptului că „doar venezuelenii au dreptul să decidă viitorul țării lor”. „Ingerința în afacerile interne, tentativele de schimbare prin forță a puterii de la Caracas subminează perspectivele unei reglementări politice a conflictului”, a precizat Moscova.
După ce Guaido, recunoscut președinte interimar de peste 50 de state, a lansat operațiunea „Libertate” și după eșecul revoltei militare de marțea trecută, în Venezuela au avut loc manifestații uriașe ale partizanilor lui Guaido, marcate de violente confruntări cu forțele de ordine, soldate cu morți, peste 200 de răniți și 250 de arestări. Guaido a chemat venezuelenii să protesteze „pașnic” în fața bazelor militare din țară pentru a cere armatei, important pilon al puterii din Venezuela, să-l abandoneze pe președintele socialist Maduro. Nemulțumirea populară este alimentată de consecințele celei mai grave crize din istoria recentă a țării, unde inflația ar putea atinge 10.000.000% potrivit FMI. Recent, Maduro anunța dublarea salariului minim, care ar atinge astfel 8 dolari. Întreruperile de curent se înmulțesc și spitalele nu pot îngriji bolnavii din cauza lipsei de medicamente și de echipamente.
"Afacerile" murdare ale puterii
Cu economia în ruine și poporul înfometat, Venezuela este confruntată cu o luptă dură pentru controlul țării. Liderii opoziției fac apel la revoltă, în timp ce autoritățile militare și civile refuză să predea puterea și recurg la demonstrații de forță contra protestelor de stradă. (Mai multe detalii AICI)
