Florin Cîțu trage un semnal de alarmă privind situația economică a României, într-o analiză publicată pe platforma Financial Intelligence. Potrivit lui, aparenta stabilitate din economie este una temporară și construită artificial, fiind mult mai vulnerabilă decât sugerează comunicările oficiale.
Cîțu susține că România se află sub un „regim de îngheț bugetar”, instaurat în 2025 și prelungit neoficial pentru 2026. Fostul ministru al finanțelor consideră această măsură mai degrabă o pauză cosmetică, care nu aduce corecții structurale reale: „Este o pauză fiscală cosmetizată, nu o corecție structurală”. În opinia sa, efectele pozitive prezentate în statistici se datorează mai degrabă inflației decât unor politici economice solide.
„Economia rămâne suprataxată, suprareglementată, fără creștere reală, cu un deficit structural care nu se reduce”, avertizează Cîțu. El subliniază că adevăratul preț al acestei strategii este plătit de cetățeni, prin pierderea puterii de cumpărare: „Statul câștigă spațiu fiscal fictiv, iar populația plătește nota. Este o înlocuire a reformei prin inflație, cea mai regresivă formă de ajustare”.
Fostul premier atrage atenția că scăderea randamentelor obligațiunilor nu semnalează neapărat încrederea investitorilor în România, ci mai degrabă condițiile favorabile de pe piețele emergente: „România este cumpărată la pachet, nu pe merit”.
Cîțu avertizează că mecanismul actual nu poate dura la nesfârșit și anticipează că anul 2027 va aduce presiuni sociale și politice semnificative, din partea sindicatelor, pensionarilor și administrațiilor locale. Chiar dacă deficitul ar putea arăta mai bine în 2026, acest lucru nu va reflecta o consolidare reală: „Adevărata problemă este riscul de a pierde credibilitatea fiscală, iar credibilitatea pierdută este mult mai costisitoare decât cea neconstruită”.
Comentează