Fermierii încep să renunţe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condiţiile în care preţul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităţilor face ca investiţiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafeţe şi la scăderea producţiei agricole, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).
Motorina scumpă schimbă radical agricultura
"Fermierii decid conştient să nu mai lucreze pământul: 'Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Nu se vede la televizor, nu e panică în pieţe şi nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puţin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul porneşte de la o variabilă aparent banală: motorina", a explicat preşedintele AEI, Dumitru Chişăliţă, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie - perioada optimă - şi, limită, în prima parte a lunii aprilie.
Până la 30% din terenuri ar putea rămâne nelucrate
"După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârşitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelaţie între suprafaţa ce trebuie arată şi preţul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie şi mai puţin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafaţă nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei şi a lipsei resurselor de finanţare", notează specialistul.
Conform sursei citate, reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanţului tehnologic în diferite etape - de la discuire şi însămânţare până la grăpare şi tratamente.
Aratul devine "excepția"
"Aratul nu mai este standardul, devine excepţia. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii româneşti. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conştient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoştinţe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: 'Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce'. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanţul tehnologic", se mai precizează în document.
Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă, subliniază autorul.
"Aici este marea confuzie publică: 'Dacă nu se ară, nu se produce'. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns - o dependenţă mai mare de condiţiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producţia vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale şi poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ", a mai spus Dumitru Chişăliţă.
Efect în lanț: Scumpiri la alimente
Acesta avertizează că nu doar aratul, ci întregul lanţ de lucrări agricole este influenţat de preţul motorinei, existând riscul ca terenurile deja lucrate să fie abandonate sau să nu mai fie finalizate etapele tehnologice.
Astfel, problema nu vine doar din câmp, ci din întregul lanţ economic.
"Problema reală nu este că producem puţin mai puţin, ci că toate verigile cresc simultan ca preţ: motorină, transport, energie şi inputuri. Aşa ajungem la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente", susţine preşedintele AEI.
În opinia sa, ar putea urma creşteri de preţ la ulei (20-40%), carne (15-30%), pâine (10-25%) şi legume (15-35%).
Conform datelor prezentate, cheltuiala medie pentru alimente şi băuturi nealcoolice a fost de 1.553 lei/gospodărie/lună în trimestrul III 2025, iar inflaţia alimentară se menţine ridicată. Totuşi, transmiterea scumpirii motorinei în preţuri nu este integrală, fiind atenuată de sprijinul acordat fermierilor (2,697 lei/l) şi transportatorilor (0,85 lei/l), precum şi de ponderea transportului în costul final, estimată la circa 15%.
Astfel, la un preţ mediu anual al motorinei de 9,5 lei/l, coşul lunar ar putea ajunge la 1.700-1.760 lei/gospodărie, iar la 10,5 lei/l la 1.760-1.840 lei, diferenţa fiind de aproximativ 60-100 lei/lună.
Pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii, estimările indică un coş lunar de 2.550-2.640 lei la 9,5 lei/l şi de 2.640-2.760 lei la 10,5 lei/l, ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 300-400 lei faţă de 2025.
Uleiul, pâinea, lactatele, carnea şi legumele, cele mai afectate
Cea mai mare sensibilitate se va resimţi la produse precum uleiul, pâinea, lactatele, carnea şi legumele, însă aceste evoluţii indică un coş alimentar mai scump, nu o penurie.
În ceea ce priveşte impactul macroeconomic, agricultura reprezintă circa 2,5% din PIB, astfel că efectele rămân limitate la nivel agregat, dar vizibile la nivel real.
Conform estimărilor, la un preţ al motorinei de 10 lei/l, aproximativ 15% din teren ar putea rămâne nelucrat, producţia ar scădea cu circa 1,4%, iar impactul în PIB ar fi de aproximativ -0,05%, cu pierderi de circa un miliard de lei.
La 10,5 lei/l, suprafaţa nelucrată ar putea ajunge la 22%, producţia ar scădea cu 2,4%, iar pierderile ar fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei şi -0,07% din PIB.
În scenariul de 11 lei/l, până la 30% din teren ar putea rămâne nelucrat, producţia ar scădea cu circa 3,6%, iar pierderile ar ajunge la 2,3 miliarde de lei, cu un impact de -0,11% din PIB, lucrările agricole devenind excepţia, nu regula.
În cazul suprapunerii acestor evoluţii cu seceta, producţia ar putea scădea cu 15-25%, iar impactul în PIB s-ar adânci la -0,2 până la -0,4 puncte procentuale, în condiţiile unei creşteri semnificative a preţurilor alimentelor.
Datele indică o corelaţie directă între preţul motorinei, suprafaţa lucrată, nivelul producţiei şi evoluţia PIB: o majorare cu 1 leu/l poate duce la creşterea suprafeţei nelucrate cu 7-10%, reducerea producţiei cu 1-1,5% şi scăderea PIB cu 0,03-0,05 puncte procentuale.
Chisăliță: "2026 nu este anul în care agricultura românească cade"
"2026 nu este anul în care agricultura românească cade. Este anul în care se schimbă modelul, de la o agricultură intensivă, bazată pe lucrări clasice, la una defensivă, bazată pe reducerea costurilor. Nu ne confruntăm cu o criză de producţie, ci cu o erodare lentă a capacităţii de a produce eficient. Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant şi vom plăti mai mult, ceea ce, pe termen lung, este mai periculos decât orice penurie", a declarat preşedintele AEI, Dumitru Chişăliţă.
Comentează