Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat avizarea negativă a propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cunoscute ca „pensii speciale”. În Hotărârea Plenului CSM prin care s-a emis avizul negativ, sunt prezentate motivele pentru care judecătorii din CSM au luat această decizie.
Redăm mai jos fragmente relevante din motivare:
„Intervenţia normativă este ab initio lipsită de orice justificare, întrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.
Prin această lege, intrată în vigoare la 01.01.2024, au fost substanţial modificate condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind prevăzute:
* creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani;
* vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile din alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară;
* baza de calcul de 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni;
* plafonarea pensiei la venitul net;
* creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 de ani, cu câte 4 luni în fiecare an;
* o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o vechime de maximum 5 ani în alte funcţii juridice (ce scade etapizat la 4, 3, 2, 1 ani).
'Piedica' numită PNRR
Din expunerea de motive a proiectului de lege rezultă că această inițiativă legislativă urmărește îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Cu privire la acest aspect, Plenul CSM constată că la 25 martie 2025, Comisia Europeană a transmis României evaluarea etapei 215 privind intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, în contextul celei de-a treia tranșe a sprijinului nerambursabil, în conformitate cu art. 24 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/241.
Conform comunicării Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024, obiectivul 215 a fost evaluat pozitiv și considerat îndeplinit în mod satisfăcător ca urmare a intrării în vigoare a reformei prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea şi completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu şi Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Ulterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarată neconstituţională impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, măsură despre care Comisia reţinuse anterior că întărea caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii şi asigura o echitate mai mare între acestea şi sistemul public.
Impozitarea, nu pensionarea ar fi problema
Astfel, Comisia a concluzionat că obiectivul 215, care impune „consolidarea principiului contributiv” şi „corectarea inechităţilor” nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, din cauza acestui element.
Prin urmare, elementul cheie în evaluarea Comisiei îl reprezintă impozitarea, nu condiţiile de pensionare reglementate prin Legea nr. 282/2023 — acestea din urmă fiind considerate satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării din 15 octombrie 2024.
De altfel, condiţiile de pensionare prevăzute prin Legea nr. 282/2023 au fost stabilite în urma unor consultări prealabile consistente și au fost agreate de Guvernul României şi Comisia Europeană.
Pe aceste baze, întrucât solicitarea Comisiei nu a vizat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, intervenţia normativă propusă este ab initio lipsită de justificare.
Mai mult, art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 instituie principiul ireversibilităţii reformelor, statuând că atingerea satisfăcătoare a jaloanelor presupune menţinerea măsurilor deja adoptate. Acest principiu este consfinţit şi prin art. 5 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 124/2021.
Așadar, modificarea condițiilor de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 — evaluate pozitiv de Comisie — încalcă în mod flagrant principiul ireversibilităţii reformelor.
Se poate 'regla' impozitarea
Referitor la soluţia de impozitare, este esenţial faptul că Decizia CCR nr. 724/2024 nu exclude reglementarea unei astfel de măsuri, ci a constatat doar deficienţe de calitate a legii, în special lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate (vezi paragrafele 83–86 ale deciziei).
Prin urmare, se poate reglementa din nou impozitarea pensiilor de serviciu, cu respectarea cerinţelor de calitate a legii, astfel încât să răspundă cerinţelor PNRR. Cu toate acestea, până la acest moment nu a fost prezentată public nicio soluţie legislativă clară în acest sens.
O nouă intervenţie legislativă asupra condiţiilor de pensionare, la doar un an de la reforma prin Legea nr. 282/2023, ar afecta stabilitatea cadrului normativ şi ar putea avea consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar.
Plenul CSM consideră că propunerea legislativă are potenţialul de a submina funcţionarea sistemului judiciar, în special prin afectarea resursei umane — atât cantitativ, cât şi calitativ.
Resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar, monitorizat inclusiv de Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept. În perioada 2021–2023 s-au pensionat aproximativ 1.000 de judecători (din aprox. 4.000 funcţii) şi 560 de procurori (din aprox. 2.250 funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative privind statutul magistraţilor.
Or, adoptarea propunerii actuale ar duce la o nouă destabilizare a resursei umane și ar compromite o altă ţintă strategică din PNRR: asigurarea resursei umane necesare sistemului judiciar, ca element al funcţionării legilor justiţiei.
O nouă modificare, după doar un an, ar atrage consecințe grave
În acest context, trebuie amintit că Raportul din 2023 privind statul de drept recomandă continuarea eforturilor pentru asigurarea unor resurse umane adecvate în justiţie, în conformitate cu standardele europene.
Propunerea legislativă, venind la doar un an de la reforma din Legea nr. 282/2023, încalcă principiile securităţii juridice şi încrederii legitime, creând discriminări între generaţii de magistraţi şi regimuri succesive de pensionare fără justificare raţională sau obiectivă.
Principiul securităţii juridice impune ca cetăţenii să fie protejaţi de instabilitatea legislativă, iar legea să fie accesibilă şi previzibilă (Decizia CCR nr. 51/2012). De asemenea, securitatea juridică presupune stabilitate normativă şi valorificarea drepturilor fundamentale (Decizia CCR nr. 454/2018, par. 70).
Principiul încrederii legitime, consacrat în dreptul UE şi recunoscut în jurisprudenţa CCR, presupune existenţa unei legislaţii previzibile, coerente şi unitare (ex: Decizia CCR nr. 765/2011, nr. 900/2020).
Totodată, lipsa de previzibilitate şi coerenţă legislativă este contrară securităţii raporturilor juridice civile — dimensiune fundamentală a statului de drept. Omisiunea de a reglementa norme clare şi coerente încalcă exigenţele constituţionale ce consacră principiile securităţii juridice şi încrederii legitime, stabilind limite legislative care trebuie respectate (Decizia CCR nr. 900/2020).
Comentează