Premium
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit despre scandalul „magistraților spioni”. El a spus că oamenii sunt mai degrabă interesați ca în justiția românească să nu fie „magistrați șpăgari”. Pe de altă parte, jurnalistul a explicat ce înseamnă, de fapt, „binom”, cuvânt folosit adesea de unii politicieni și publicații pentru a ilustra presupusa apropiere între SRI și DNA „Magistrați spioni. Asta e problema? Poate că sunt, poate că nu sunt. Nu știu, nu am mijloace de verificare. Problema principală, după părerea mea, sunt magistrații șpăgari, nu magistrații spioni în țara asta. Ce spun acum înțeleg, din păcate, mulți dintre telespectatorii care au avut de-a face cu sistemul de justiție din România”, a spus Cristian Tudor Popescu? „Ce să spioneze? Dosarele? Și apoi să transmită SRI-ului? Păi SRI e cel care alimentează dosarele cu informații”, a adăugat el. În ceea ce privește posibilitatea ca anumiți „agenți de influență”, care „pot să dea hotărâri, iar procurorii să rețină, să propună arestarea preventivă”, Cristian Tudor Popescu spune că de fapt aceasta este ideea din spatele scandalului. „Ideea este a binomului SRI-DNA. Ce e ăla binom? Nu știu majoritatea celor care folosesc în neștire, se leagă pe margine patului cu cuvântul ăsta. Un binom, pentru uzul dânșilor, înseamnă două monoame, două entități matematice între care poate fi semnul plus sau minus, dragi utilizatori ai binomului. Asta nu înseamnă în mod obligatoriu „DNA + SRI = love”. Poate să însemne la fel de bine SRI minus DNA care este egal cu semnul întrebării”, a spus Cristian Tudor Popescu. „Ce se urmărește la final? SRI dă ordine justiției, justiția îi arestează și condamnă și stau la pușcărie toți acești oameni, de la Nastase la Udrea, Șova, Oprescu. De ce stau ei acolo? Pentru că sunt niște martiri chinuiți de securitate. Asta este ideea cu magistrații spioni și martirii făcuți de bionomul DNA-SRI”, a adăugat el.
Romania Libera:
Unul dintre membrii Familiei Regale a României a fost la un pas de a deveni, în perioada interbelică, Rege al Poloniei. Este vorba de Principele Nicolae al României, fiul Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea și unchiul Regelui Mihai I. Principele Nicolae al României a fost, în perioada 1927 – 1930, prim-regent al țării și a condus Consiliul de Regență în perioada celor trei ani în care pe Tron s-a aflat nepotul său, Mihai I. Ideea instalării Principelui Nicolae pe tronul Poloniei i-a aparținut eroului polonez Jozef Pilsudski, cel care a condus armata poloneză refăcută în războiul de apărare contra Rusiei Sovietice. Această idee este relatată într-un studiu redactat de unul dintre colaboratorii Principelui Nicolae al României, Mihai Fotin Enescu, care, probabil, a aflat-o chiar de la Principe, în ultimii ani ai vieții sale. Principele Nicolae al României a murit în anul 1978 în exil. Mihai Fotin Enescu este un personaj controversat al exilului, care a avut luări de poziție pro-legionare care nu i-au permis să se apropie nici de Regele Mihai I, nici de liderii exilului democratic românesc. Mai mult, studiul lui Mihai Fotin Enescu a fost publicat într-o carte intitulată ”În umbra Coroanei României”, publicată la Editura Moldova din Iași, în anul 1991, carte coordonată de un alt istoric controversat, Gheorghe Buzatu, care a devenit ulterior parlamentar pe listele partidului extremist PRM. Însă relațiile de prietenie ale mareșalului Jozef Pilsudski, primul șef de stat al Poloniei renăscute și apoi dictator al Poloniei în perioada interbelică, cu membrii Familiei Regale a României sunt de notorietate. Jozef Pilsudski și membrii Familiei Regale a României priveau alianța privilegiată dintre Polonia și România drept o garanție a stabilității Europei Centrale și de Est.De altfel, această alianță a funcționat inclusiv în zilele grele ale celui de-al Doilea Război Mondial, când armata și guvernul Poloniei invadate de Germania nazistă și de URSS au putut să se refugieze în România. Cel mai probabil, planul restaurării monarhiei în Polonia sub sceptrul lui Nicolae al României nu a putut fi concretizat din cauza morții mareșalului polonez.
Ziarul Financiar:
