Premium
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că, prin remanierea guvernamentală de săptămâna aceasta, puterea lui Liviu Dragnea în PSD a fost diminuată. „Tăierea din nas”, cum spune jurnalistul, o reprezintă numirea Rovanei Plumb în funcția de ministru.
„Are o singură semnificație această operațiune: i s-a tăiat din nas domnului Dragnea în partid. În clipa în care doamna Rovana Plumb este numită ministru în acest guvern, după ce a fost ținută pe dinafară – vă amintiți privirea ei, în spate, în timp ce era prezentat domnul Grindeanu, noul prim-ministru, de către domnul Dragnea”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Jurnalistul a amintit că Rovana Plumb a concurat cu Liviu Dragnea pentru șefia partidului după plecarea lui Ponta, iar Liviu Dragnea a câștigat cu o mare majoritate.
„Prezența doamnei Rovana Plumb în Guvern este tăierea din nas a domnului Dragnea, care căpătase proporții colosale în partid. Cum se spune, nu i se mai ajungea cu prăjina la el. I s-a redus din elanul ceaușist pe care îl avea de a fi șef absolut – a și fost, pentru scurtă vreme – după alegeri. CU această remaniere i se spune: băi, nu poți să-ți pui în Guvern chiar toți lacheii, mai venim și noi de la partid cu alte persoane”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.
Ziarul Financiar:
Dacă guvernul vede în el panacelul ce vindecă rănile economiei, criticii guvernului cred că avem de-a face cu o încercare de a controla politic chiar acea mică parte a economiei (4%) care a mai rămas în mâinile statului, dar care aduce bugetului consolidat venituri anuale de 2,6 miliarde de lei din dividende.
„Cred că este un proiect ambiţios şi, din păcate, istoricul de administrator al statului român nu îl recomandă ca o entitate capabilă să demareze şi să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect. Deci riscurile sunt mari“, comentează economistul Radu Crăciun, într-o opinie publicată astăzi de ZF.
Analistul financiar Ionel Blănculescu care singur îşi spune „părintele proiectului“, având în vedere că a propus, încă din 2009, constituirea Fondului, ca un răspuns la criza economică ce se aşternea în faţa economiei României, este categoric: „Statul poate să obţină venituri din taxe, dar poate, la fel de bine, să câştige din activitatea proprie“.
Ionel Blănculescu: „Statul poate să fructifice multiplele oportunităţi, care sunt cu sutele pe plan internaţional. Şi le poate fructifica prin intermediul acestui fond, ceea ce nu poate întâmpla în momentul de faţă“.
În opinia lui Blănculescu, fondul suveran trebuie să funcţioneze ca un fond de investiţii, adică să iasă pe pieţele externe în căutarea oportunităţilor pentru maximizarea profitului şi, din banii obţinuţi, poate finanţa o serie de proiecte din ţară, dar nu orice proiecte, ci doar pe acelea care vor aduce profit. Ca să poată realiza acest lucru, Fondul trebuie să fie complet independent politic, „un fel de Fondul Proprietatea sau Advent (fondul american de investiţii care, recent, prin exitul din afacerea spitalul Regia Maria a obţinut în jur de 80 mil. euro, adică mai mult decât dublul banilor investiţi - n.red.). Potrivit intenţiilor enunţate în programul de guvernare, FSDI finanţează construirea de spitale regionale şi locale, autostrăzi, dar capitalizează şi companii publice precum CFR sau Tarom sau construieşte afaceri de la zero. Mai mult, Fondul pare că urmează să aibă o comandă politică, de vreme ce va fi în curtea Miniserului Economiei, o instituţie condusă de oameni politici.
Dacă lucrurile urmează să stea chiar aşa, există obiecţii împotrivia unei asemenea structuri, iar economistul Florin Cîţu, ales senator din partea PNL la ultimele alegeri, le subliniază într-un comentariu, acid, publicat pe reţelele de socializare: Fondul ar fi, în opinia sa, „născut şi crescut pentru a fura“.
A fura de la cine şi ce? Potrivit senatorului liberal care anunţă că va aduce problema în faţa Comisiei de buget a Senatului, PSD strânge toate companiile la un loc, într-o mare societate naţională, numită FSDI pentru ca decizia să aparţină unui singur om, numit politic, iar controlul a ceea ce a mai rămas din companiile de stat să devină exclusiv politic.
„Prin constituirea acestui fond, PSD recunoaşte din start că fondul debutează cu gaură la bugetul de stat de 2,6 miliarde lei. Asta pentru că dividendele nu mai vin la buget, unde erau folosite pentru finanţarea deficitului de la asigurări sociale, de exemplu. Acum sunt la dispoziţia unui singur şmecher, Dragnea.“
Mediafax:
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, joi seară, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.
"Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor?", a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles.
"A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună", a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei pe tema "Europa: o viziune a viitorului".
"Voi face propuneri în acest sens zilele următoare", a adăugat Juncker, în contextul în care Comisia Europeană trebuie să publice o "Carte albă" înaintea summitului programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE. Summitul ar urma să se desfăşoare fără Marea Britanie, care a decis să părăsească Uniunea Europeană.
"Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, pe baza «Cărţii albe» pe care Comisia Europeană probabil o va prezenta săptămâna viitoare, să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esenţiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28.
Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul" - apărare, politici economice şi altele, a explicat preşedintele Comisiei Europene.
RFI:
Cotidianul francez Le Figaro publică un nou articol, conţinînd numeroase explicaţii şi cifre, pe o temă deja abordată de mai multe ori în ultmile trei săptămîni: lupta pe care o duc românii împotriva corupţiei dar şi împotriva unor responsabili politici care ar dori să frîneze angajamentul anti-corupţie. Un nume revine tot mai des în informaţiile pe care presa franceză le difuzează în privinţa mobilizării românilor împotriva corupţiei, cel al doamnei Laura Codruţa Covesi.
Articolul din Le Figaro este semnat de Thierry Portes şi putem spune că el s-a informat bine, la Bucureşti, despre ceea ce se întîmplă în România, iar unele informaţii le-a avut chiar de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Iată cum sintetizează, în cifre, cotidianul francez, bilanţul pe anul trecut al DNA-ului: 12 353 de anchete dintre care 5251 de anchete noi, 557 250 000 de euro confiscaţi, dintre care 200 000 000 de euro recuperaţi de stat. 879 de persoane inculpate dintre care 343 în închisoare. Aruncînd o privire mai nuanţată asupra acestui “tablou de vînătoare”, expresia îi aparţine reporterului francez, acesta constată că anul trecut justiţia din România i-a obligat să se justifice pe 426 de oameni politici şi înalţi funcţionari.
În ultimii trei ani “DNA a atins o maturitate profesională şi dă dovadă de mai mult curaj în prezent”, a explicat Laura Codruţa Covesi, cuvinte reluate de Le Figaro. De unde, continuă jurnalistul de la Le Figaro, “şi reacţia clasei politice şi mai ales a Partidului social-democrat, formaţiunea cea mai coruptă, în prezent la putere”. Dacă decretele guvernamentale ar fi fost acceptate de populaţie, cel puţin 2100 de afaceri de corupţie n-ar mai fi ajuns în faţa justiţiei şi 1170 de persoane inculpate ar fi scăpat de condamnare.
Le Figaro mai arată că societatea românească este paradoxală: românii nu se mobilizează la vot, dar societatea civilă este foarte activă şi reactivă. Cei opt milioane de internauţi şi numeroasele organizaţii neguvernamentale au fără îndoială un cuvînt de spus în contextul acestui fenomen, al societăţii civile care refuză să rămînă inertă.
Le Figaro le dă însă cuvîntul şi celor care consideră că DNA-ul are o problemă de "legitimitate" şi că există în România şi această problemă, a instrumentalizării DNA-ului de către partidele aflate la putere.
