Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a analizat situația din justiție în contextul în care ministrul Tudorel Toader se confruntă cu o moțiune simplă depusă de opoziție în Camera Deputaților, dar și a jocului dintre PSD și ALDE care negociază pe poziții de forță pentru a-și impune punctul de vedere.
Digi24:
"Nici PSD, nici ALDE nu vor să dea satisfacţie Opoziţiei, astfel încât să treacă moţiunea simplă contra lui Tudorel Toader”, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Acesta a explicat că din partea PSD există şantajul asupra lui Călin Popescu Tăriceanu, legat de ridicarea imunităţii în Parlament, iar prin secţia specială de investigare a magistraţilor, Tudorel Toader a construit un instrument de presiune.
"Dacă a avut Tudorel Toader tupeul de a face un asemenea şantaj cu ameninţare pe faţă asupra junaliştilor, vă daţi seama de ce capabil în culise să le facă magistraţilor care nu îi convin?
Folosind această secţie specială, măciucă construită acolo şi unde acţionează comisara Florea, scula lui Tudorel Toader, această secţie poate să facă aproape orice.
Orice om politic care are un proces depinde de această secţie pentru că „noi putem inventa imediat un magistrat în dosarul ală, luăm dosarul din desfăşurarea lui normală şi vedem noi ce facem cu el, dacă îi mai dăm drumul sau nu”.
Aici e problema lui Tudorel Toader cu PSD pentru că acele legi care au fost votate în Parlament despre care face vorbire fostul fotbalist, înţeleg că la Iordache s-a referit, „un fost fotbalist care îmi dă recomandări” - fostul fotbalist este nemulţumit că nu da OUG despre completuri, protocoale, OUG pentru amnistie şi graţiere, aceste instrumente care pot să rezolve în masa problemele politicienilor PSD şi ALDE, fără drept de apel, vine cu legea
Secţia specială acţionează selectiv, nu pe baza legii, ia dosarele, îi face dosar cui vrea şi blochează dosarul cui vrea. Asta e de fapt moneda de schimb în negocierile dintre PSD şi ALDE.
Din partea PSD avem şantajul asupra lui Călin Popescu Tăriceanu, de luni, legat de ridicarea imunităţii în Parlament, PSD refuză explicit să o pună pe ordinea de zi. E un instrument de presiune asupra lui Tăriceanu.
Tudorel Toader a construit alt instrument de presiune, „da, acum am luat TelDrum, dar dacă nu vă comportaţi în regulă cu Tăriceanu şi ALDE s-ar putea să găsim alte dosare şi să facem alte lucruri”, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Un scandal de spălare de bani în care sunt implicate mai multe instituţii financiare vest-europene şi mafia rusească s-a extins, trimiţând acţiunile băncilor europene în picaj, scrie Bloomberg. În fruntea grupului de acţiuni în scădere s-a aflat ieri banca austriacă Raiffeisen Bank International. Cotaţiile s-au dus în jos cu până la 12% după ce Hermitage Fund a arătat că banca a ignorat semnele de avertizare care ar fi ajutat la stoparea spălării de fonduri provenind din activităţi criminale ruseşti.
Au scăzut şi acţiunile băncilor olandeze după publicarea unui articol în care se arată că cele mai mari trei dintre ele au fost folosite de un grup numit „Troika Laundromat“ pentru a transfera bani din Rusia.
Dezvăluiri aproape zilnice expun o multitudine de activităţi suspecte în care sunt implicate bănci europene. În statele baltice acum membre ale UE, iar în trecut republici sovietice, au fost lansate anchete, la fel şi în ţările nordice, în SUA şi Marea Britanie. Aceasta înseamnă că va dura luni de zile până când va fi cunoscută amploarea cazului. Însă începe să se contureze rolul avut de băncie nordice care, adesea prin subsidiarele baltice, au devenit ajutoarele infractorilor ruşi care transferau bani în Vest.
Despre Nordea Bank se spune că s-a ocupat de spălarea a 700 de milioane de euro, unele dintre fonduri având legătură cu moartea avocatului rus Sergei Magnitsky. Directorul de risc al Nordea Julie Galbo a declarat că o mare parte din acuzaţii erau deja publice şi că banca încearcă să le identifice pe cele noi. The Guardian a scris că aproximativ 4,6 miliarde de dolari au fost trimise în Europa şi SUA de la o reţea rusă de 70 de firme offshore cu conturi lituaniene. Ziarul britanic a citat date despre tranzacţii bancare obţinute de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi de site-ul web litianian 15min.lt. The Guardian a menţionat că nimic nu sugerează că beneficiarii finali ai banilor cunoşteau sursa acestora.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Dezbaterea legată de viitorul Europei este relansată odată cu tribuna publicată de preşedintele Emmanuel Macron în 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Seful statului francez, care din noiembrie anul trecut este confruntat cu o puternică mişcare de contestaţie internă, încearcă să reia iniţiativa pe plan european, cu trei luni înainte de alegerile europene. Reacţiile sunt numeroase în sînul clasei politice franceze şi europene. De notat că unele nelinişti exprimate de Emmanuel Macron în legătură cu ameninţările care planează asupra Uniunii Europene au fost exprimate şi de Comisia Europeană.
Mesajul transmis de Emmanuel Macron tuturor europenilor, deci nu atît instituţiilor şi şefilor de stat cît cetăţenilor de rînd, este în acelaşi timp grav şi formulat pe un ton pasionat. Dacă ar fi să rezumăm această tribună într-o frază iată cum ar putea suna ea: europeni, mai putem încă salva casa comună înainte ca ireparabilul să se producă, înainte ca Europa să intre într-o fază de dezbinare şi fragmentare dorită de mari puteri care au o viziune anti-democratică a lumii. Preşedintele Franţei şi-a mai expus de cîteva ori viziunea despre Europa. Anul trecut, pe 26 septembrie, el a rostit un discurs înflăcărat la Sorbona, dar care nu a avut efectul scontat. Germania, primul partener al Franţei în materie de construcţie europeană, s-a arătat reticientă şi oricum era preocupată la acea oră de un scrutin legislativ. Iar apoi europenii au constatat cu stupoare că zeci şi zeci de mii de francezi contestă politica interna a executivului francez, uneori cu o violenţă amintind de numeroasele insurecţii din istoria Franţei.
In prezent, însă, situaţia s-a mai calmat, o mare dezbatere naţională lansată de Macron i-a stimulat pe oameni să reia dialogul democratic şi să condamne violenţele. Seful statului francez se poate deci ocupa din nou de Europa, ceea ce a devenit de altfel o urgenţă pentru toţi europenii.
Tribuna publicată de Emmanuel Macron a fost salutată de mai mulţi lideri europeni, în frunte cu preşedintele Consiliului european, Donald Tusk. El a denunţat, preluînd semnalul de alarmă lansat de Emmanuel Macron, forţele “exterioare anti-europene” care încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor europene de pe 26 mai. Donald Tusk aderă integral la propunerea lui Emmanuel Macron de interzicere a finanţării partidelor europene de către puteri străine. Rusia nu este numită în acest context, dar este clar vizată. (Mai multe detalii AICI)
