Premium
stiripesurse.ro va prezinta principalele teme din presa de maine, avand ca subiect central analiza facuta de jurnalistul Cristian Tudor Popescu pe tema declarațiilor controversate ale fostului ofițer SRI Daniel Dragomir.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu atrage atenţia că presa nu are calităţi oficiale de acţiune. O spune în contextul declarațiilor controversate ale fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, acuzat de corupție, care a fost chemat în comisia SRI din Parlament după ce a acuzat că la SRI se făceau dosare pentru DNA și că a văzut jurnaliști intrând în biroul fostului adjunct al directorului SRI, Florian Coldea.
„Noi suntem bântuiți de o fantomă: stafia statului paralel. Nimeni nu l-a văzut, dar toată lumea vorbește. Acest subiect nu va face audienţă pentru că SRI nu e securitatea, dacă era securitatea făcea audienţă la oameni. Nu are nicio noimă ce încearcă Partidul, cu P mare, putem include multe partide aici, în raport cu braţul său înarmat, securitatea. Nu are sens ce încearcă acum Partidul. Încearcă să echivaleze SRI cu fosta securitate. Aşa ceva nu va crede niciun cetăţean”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Nu am văzut vreun cetăţean urmărit, dus cu ochelari la secţie. Cei care au fost arestaţi şi trimişi în judecată de DNS, nu de SRI, sunt persoane publice, politicieni, oameni bogaţi, nu simpli cetăţeni. SRI nu este îndreptat împotriva poporului, aşa cum era securitatea şi cum încearcă să convingă respectivii din partid azi”, a adăugat el.
„Acest domn, Dragomir, a făcut ceva. Lăsând la o parte calitățile lui de condamnat, aceste probleme grave. Domnul a venit, a făcut o vorbire, a spus că sunt jurnalişti, numeşte trei, care au intrat în biroul lui Coldea. Și ce? Nu ştiu dacă au intrat sau nu, dar dacă ar fi aşa care e problema? Dacă un jurnalist intră în biroul unui executiv al SRI e o infracţiune? Sunt jurnalişti care au intrat în biroul unor condamnaţi la puşcărie grea. Asta e o problemă? Nu, din punctul meu de vedere nu”, a continuat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Romania Libera:
RL a aflat unul dintre cele mai ascunse secrete ale Fiscului: numele unora dintre cei găsiţi cu bani neimpozitaţi în perioada 2011-2013. Aceştia au fost descoperiţi că nu şi-au declarat toate veniturile, punerea lor la plată făcând parte din campania statului de a-i scoate la iveală şi de a creşte încasările la buget.
Din „eşantionul” aflat în posesia RL până în prezent nu sar în evidenţă nume cunoscute în spaţiul public, cu o excepţie notabilă: patronul echipei de fotbal Universitaţea Craiova, Adrian Andrici. În rest, persoane care nu au putut justifica venituri de 1-2 milioane de lei pentru care au de plătit acum circa un sfert drept impozit.
Acestui profil îi corespund omul de afaceri din Ploieşti Sergiu Popa Furtoş, Diana Maria Constantinescu (soţia fostului viceprimar din Râmnicu Vâlcea), investitorul imobiliar Elena Antonov din Tulcea, Denisa Spin, fost fotomodel şi vedetă de reviste glossy sau Lucian Eugen Perescu, la un moment dat asociat al Elenei Udrea într-o firmă din Timiş.
„Dar manual” de la tată, într-o bancă elvețiană
Sergiu Popa Furtoş, membru al unei familii care l-a dat şi pe Mircea Traian, consul al României în Nigeria, a cerut şi a obţinut suspendarea deciziei de impunere din cazul său. Inspectorii îi verificaseră veniturile pe 2011 şi 2012. El a justificat fondurile ce nu le ieşeau la socoteală celor de la Fisc cu un cont de la elveţienii din Banque Cantonale de Geneve, act despre care a susţinut că nu a fost luat în considerare de inspectori pe motiv că a fost depus după terminarea inspecţiei. Acolo ar fi fost depozitată o sumă de bani, „donaţie realizată de tată” „sub forma darului manual, astfel încât, potrivit art. 42 alin. 1 lit. j din Codul Fiscal”, aceasta nu era supusă impozitului pe venit. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Astfel, de la 1 ianuarie 2018 urmează să treacă în sarcina salariatului toate contribuţiile de pensii, sănătate, şomaj. În prezent, aceste contribuţii sunt împărţite în mod aproximativ egal între angajat şi angajator. Mai detaliat, pentru ca un angajat să primească un salariu de 1.000 de lei, angajatorul său are cheltuieli totale de 1.750 de lei. Cei 750 de lei cheltuieli suplimentare sunt împărţiţi în jumătate între salariat şi patron.
De la 1 ianuarie 2018 vor fi doar în sarcina salariatului. Angajatorul va continua să îi plătească însă, ca şi până acum.
Din punctul de vedere al filosofiei taxării, împărţirea poverii contribuţiilor sociale în mod egal între angajat şi angajator are un rost. Oamenii sunt, mai ales la început de carieră, puţin conştienţi că au nevoie de pensie peste 40 de ani de activitate sau de îngrijiri medicale.
De aceea, angajatorul este chemat să contribuie la fondul de pensie al salariatului şi la fondul de sănătate, în mod egal cu salariatul.
Ideea este că angajatorul are o responsabilitate faţă de salariat, nu numai în a-i plăti munca prestată, dar şi pentru a-i asigura o viaţă sănătoasă şi o securitate socială.
Altfel, de ce mai există legislaţia muncii cu toate prevederile sale? În condiţiile schimbărilor preconizate de la 1 ianuarie 2018, angajatul devine pur şi simplu un furnizor căruia, pe lângă preţul muncii livrate, i se mai plătesc şi alte taxe, în cazul nostru contribuţiile sociale şi impozitul pe venit. Nu se înţelege de ce tocmai PSD, un partid care se defineşte ca fiind la stânga eşichierului politic, insistă pentru această schimbare prin care practic angajatorii se derobează de orice responsabilitate cu privire la securitatea socială şi sănătatea angajaţilor. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In Franţa, sindicatele care se opun reformelor preconizate de executiv în ce priveşte piaţa muncii s-au mobilizat din nou pentru o zi naţională de protest. Strategia respectivelor sindicate este acceaşi ca la precedenta zi de mobilizare, de pe 12 septembrie: greve, manifestaţii şi operaţiuni de blocare a circulaţiei. In funcţie de amploarea contestaţiei se va decide soarta noului Cod al muncii dorit de preşedintele Emmanuel Macron ca un element de eliberare a energiilor în Franţa.
“Cred în democraţie dar democraţia nu înseamnă strada”. Această frază pronunţată marţi de preşedintele Macron la New York, în contextul unui interviu acordat canalului de televiziune CNN, i-a iritat fără îndoială pe unii sindicalişti hexagonali. După cum i-a iritat pe mulţi fraza pronunţată de şeful statului francez la începutul acestei luni la Atena, cînd a spus că nu v-a ceda “în faţa leneşilor”.
Asistăm în orice caz la un moment de creştere a tensiunii sociale în Franţa. O nouă zi de protest, la iniţiativa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul radicalilor de stînga, va avea loc sîmbătă 23 septembrie. Două sindicate reprezentînd lucrătorii din transporturi vor intra în grevă pe 25 septembrie, cu avertismentul că ea va putea fi prelungită. Pe 28 septembrie a fost anunţată o zi de contestaţie a pensionarilor, nemulţumiţi de creşterea impozitelor, care îi penalizează. Iar pe 10 octombrie se va derula o zi de protest a funcţionarilor, nemulţumiţi de suprimările de posturi. La toate acestea se mai adaugă un preaviz de grevă a sindicatului CGT din serviciul public, grevă prevăzută între 25 septembrie şi 15 octombrie.
Perioada va fi dificilă pentru executiv şi mai ales pentru tînărul preşedinte francez decis de fapt să obţină de la concetăţenii săi ceea ce nici unul dintre predecesorii săi nu a reuşit, şi anume să-i facă să adopte un stil de muncă mai "susţinut", mai anglo-saxon, cu mai puţine avantaje sociale şi mai adaptat la imperativele globalizării şi ale mobilităţii.
"Îi respect pe cei care manifestează, dar îi respect şi pe alegătorii francezi, iar ei au votat în favoarea schimbării", a mai spus Emmanuel Macron tot la New York şi tot pe CNN. Pentru şeful statului francez reforma Codului Muncii este un remediu, dacă nu garantat în orice caz promiţător împotriva şomajului. In Franţa rata şomajului este de 9,6 la sută, în timp ce media, în Europa, este de 7,8 la sută. (Mai multe detalii AICI)
