Premium
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit despre disputa din spaţiul public provocată de apariţia chipului Patriarhului Daniel pe clopotele pentru Catedrala Neamului: "A vrut şi patriarhul să-şi facă selfie cu Dumnezeu".
„Biserica, din când în când trebuie să se updateze şi ea la ce se întâmplă în actualitate. În actualitate, foarte des se întâmplă că se fac selfie. Toată lumea face selfie. De ce nu ar avea voie şi Înalt Prefericitul Daniel să-şi facă un selfie cu Dumnezeu? Dumnezeu nu se vede. În selfie poţi să-şi faci selfie cu Dumnezeu, că nu se vede. În selfie-ul acesta a rămas doar patriarhul. Şi-a făcut selfie în bronz de 26 de tone, de 500.000 de euro şi nici măcar turnat în România noastră ortodoxă. Puteau să-l toarne şi aici. E o firmă în România care toarnă clopote, nici măcar nu a primit un telefon să o ia în considerare. A decis Patriarhia: luăm din Austria. O fi bun, nu zic.
Ce este basorelieful patriarhului pe clopot? Cilindrul de metal considerat indestructibil pe care Ceauşescu l-a zidit la baza Casei Poporului se vede? Nu. Exact asta a făcut şi patriarhul. Catedrala e echivalentul Casei Poporului pentru Ceauşsescu. A vrut şi el să aibă Casa Poporului”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.
realitatea.net:
Situația "disperată" în care se află compania Tarom este, totodată, un caz de securitate națională, întrucât putem vorbi și despre interese care nu servesc statului român, a declarat Cozmin Gușă, la emisiunea "Jocuri de Putere", de la Realitatea TV. Consultanul politic a subliniat că parcursul dezastruos al companiei este și o dovadă a gratuității promisiunilor PSD din campania electorală pentru parlamentare.
În campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016, liderul PSD, Liviu Dragnea, a încercat să câștige voturile românilor promițând că Tarom va reveni acolo unde îi este locul, însă situația companiei nu s-a schimbat deloc, afirmă Cozmin Gușă.
Consultantul politic a făcut o paralelă între situația dezastruoasă a Tarom și ”inutilitatea” ședinței social-democraților care are loc zilele acestea la Sinaia.
”Îi rog pe membrii PSD care se uită acum la această emisiune să le dea câte un SMS lui Dragnea și președintelui executiv al partidului, Niculae Bădălău, ca să vadă cât de inutilă pentru România este ședinta lor de la Sinaia și cât de la voia întâmplării au lăsat voia țării după ce au câștigat alegerile”, a menționat Gușă.
În opinia sa, este ”o mare rușine” că Tarom, care este o companie națională, a ajuns ca în plan intern să se claseze după operatorul low-cost maghiar WizzAir și după operatorul român low-cost Blue Air, printre altele și din punct de vedere al numărului pasagerilor.
”E un mod cel puțin ciudat, dacă nu ilegal, prin care fostul manager privat Heinzmann a generat aceste pierderi care au dus compania într-un pericol mortal, cel puțin din punct e vedere economic. La Tarom partea de IT este administrată de alte companii. Sunt nouă sindicate în Tarom, sindicate care în orice moment ar putea bloca activitatea acestei companii strategice”, subliniază Cozmin Gușă.
Consultantul politic atrage atenția că, mai mult decât atât, în Consiliul de Administrație al companiei sunt reprezentanți ai unor multinaționale cu interese contrare intereselor naționale.
”Ei nu iau decizii în interesul statului român. Atunci de ce să ne mirăm că această companie-fanion s-a scufundat atât de mult?! Este o mostră a inutilității actului politic și a gratuității promisiunilor din campania electrorală”, a afirmat Gușă.
La Tarom nu se poate schimba organigrama, a evidențiat consultantul politic, adăugând că ”în timpul ăsta, ne întâlnim la Sinaia ca să ne împrietenim. Îl punem pe prim-ministrul României pe post de bancă acolo, îl umilim în plus, ca să arătăm că partidul e în toate. Păi atunci să fie și în Tarom, și în compania de drumuri”.
Situația Tarom este una ultradisperată, este un caz de securitate națională nu doar pentru că putem pierde un brand, ci și pentru că vorbim despre interese care nu sunt ale statului român, susține Cozmin Gușă.
Adevarul:
România are al doilea cel mai mic salariu minim din Europa, după Bulgaria, în ciuda celei mai mari creşteri, însă acesta este şi printre cele mai taxate, arată un studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG România.
Potrivit acestuia, din cele 20 de ţări din Europa în care este aplicat un salariu minim, cel mai mic nivel este înregistrat în Bulgaria, de 235 de euro, în timp ce România urmează cu 323 de euro.
Zece dintre cele 20 de ţări au un salariu minim sub 1.000 de euro, în timp ce cele mai mari valori sunt în Luxemburg, de 1.999 euro, şi în Irlanda şi Germania, de 1.776 euro, respectiv 1.772 euro.
Cea mai mare creştere din Europa
Şi, deşi avem una dintre cele mai mici valori ale salariului minim, de anul trecut până în acest an România a înregistrat cea mai mare creştere a acestuia, de 16%, urmându-ne Ungaria, cu 14,86%, şi Republica Cehă, cu 11,11%.
În schimb, salariul minim a crescut cel mai puţin în Franţa, cu 0,91%, în Malta, de 1,04%, şi în Irlanda, de 1,09%.
Costuri pentru angajatori
Costurile pentru un angajator să ofere un salariu minim angajaţilor săi nu sunt însă atât de mari, în România, comparativ cu celelalte state europene, potrivit studiului.
Astfel, adâugând costurile cu taxele şi contribuţiile sociale pe care angajatorul le virează la stat, pe lângă salariul minim de 323 de euro, un angajat ajunge să coste un angajator în jur de 400 de euro.
La polul opus, angajaţii din Irlanda îl costă pe angajator circa 3.700 de euro, cu toate că salariul minim este de 1.776 euro, contribuţiile sociale pe care le plăteşte fiind foarte mari.
Cea mai mare taxare
Ţara noastră are, în schimb, la un salariu minim atât de mic, un nivel al taxării printre cele mai mari din UE. România se află pe locul opt din UE din punct de vedere al nivelului de taxare a salariului minim.
Ziarul Financiar:
Pentru marile companii germane, campioni ai exporturilor şi investitori de top în Europa de Est, inclusiv în România, afacerile merg deosebit de bine, acum când creşterea economiei globale este mai robustă ca niciodată în ultimii cinci ani. Însă un pericol le întunecă perspectivele şi rapoartele de risc: Donald Trump şi tarifele lui de import.
Posibilitatea ca Trump să implementeze tarife pe importuri a făcut ca mai mult de jumătate din toate marile companii nemţeşti, printre care BMW, producător de maşini, Linde, furnizor de gaze industriale, şi Siemens, un uriaş conglomerat industrial, să citeze administraţia Trump ca risc serios pentru afacerile lor, scrie Handelsblatt. Din fericire pentru ele, companiile au aliaţi puternici chiar în administraţia americană. Iar cancelarul Angela Merkel i-a adus pe liderii businessul german faţă în faţă cu Trump.
BMW, Daimler, producătorul de software SAP şi alte nouă companii mari germane au raportat venituri record pentru 2016. Perspectivele pentru 2017 arată la fel de bine, mai ales mulţumită economiei globale robuste. Adidas, care a vândut anul trecut în SUA mai multă încălţăminte de sport decât concurentul american Nike, a raportat venituri şi profit record pentru anul trecut. De asemenea, compania şi-a majorat ţintele pe termen mediu. Şeful de la Siemens Joe Kaeser exalta când a spus lumii că afacerea sa a avut venituri peste aşteptări.
Liderii afacerilor germane au toate motivele să fie plini de optimism. Însă rapoartele lor de risc menţionează alegerea lui Donald Trump ca fiind o îngrijorare. În rapoartele de risc publicate de mai mult de jumătate din marile companii se arată că noua administraţie americană ar putea deveni o problemă.
„Asupra firmelor germane, Trump poate avea un impact asemănător cu cel al atentatelor din 11 septembrie 2001 sau cu cel al falimentului Lehman Brothers din 2008“, spune Klaus Rainer Kirchhoff, CEO al firmei de consultanţă Kirchhoff Management.
Spre exemplu, producătorul de chimicale BASF menţionează dificultatea de a prezice ce se va întâmpla în economia americană. În raportul companiei se arată că „mergem înainte cu presupunerea că incertitudinea va avea ca rezultat ezitări mai mari din partea investitorilor din industria prelucrătoare şi din servicii“. Producătorul de oţel ThyssenKrupp notează că „există incertitudini privind sursele problemelor geopolitice şi cursul politic viitor al SUA“.
