În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Tudor Popescu pe tema Congresului PSD din data de 10 martie și a jocurilor politice care stau în spatele pregătirii acestui eveniment deosebit de important pentru partidul de guvernământ.
Digi24:
"Statul paralel" a fost înlocuit de "Statul mafiot", iar această expresie, care însemna totuşi o ideologie, va dispărea, a declarat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. "Statul la masă cu statul paralel - asta practica Dragnea", spune jurnalistul, care explică astfel contextul în care expresia nu va mai putea fi folosită.
"S-a mai întâmplat ceva înainte de congres. A murit statul paralel. N-o să mai auziţi de el. Deja Codrin Ştefănescu, foarte supărat, vorbind înainte de congres, spunea: Eu, care am luptat cu statul mafiot. E prima dată când nu mai zice paralel. Statul mafiot susţinut de... şi aici urmau Kovesi, Coldea, SRI, DNA... De oamenii ăia. Atât.
Ştefănescu spune corect: Eu combat, vreau să scot un milion de oameni în stradă să calce în stradăa #rezist, sunt braţul înarmat al partidului, trădare să fie... apropos de confesiunile lui Maior în faţa comisiei, confesiuni pe care comisia nu le aştepta. Mă şi întreb. E o secvenţă minunată, aş fi vrut să fiu alături. Toţi ar fi vrut să meargă la toaletă, să nu fie de faţă. Probabil îi spuneau printre dinţi să tacă. Maior le-a debitat. De ce a făcut-o? Păi la cât i-au zis Ştefănescu, susţinut de Dragnea şi alţii, că e capul unei conspiraţii paralele de la Washington, împotriva lui Dragnea, s-o fi săturat şi Maior şi a venit şi a spus. "Stătea Dragnea la o ţuică şi o proteină cu Kovesi, cu Coldea, cu mine şi cu statul paralel". Statul la masă cu statul paralel. Asta practică Dragnea.
Asta e de înţeles şi pentru cel mai îngust la minte pesedist şi simpatizant PSD, măcar aici trebuie să-şi pună o întrebare. Nu spunea că ăştia sunt poliţia politică, că ne aleargă peste tot, că fiecare cetăţean e în pericol din cauza lor şi el stătea cu ei la masă.
Dragnea ce a făcut? Mai întâi a ameninţat. Luaţi-l de pe mine că-l omor. Adică o să mă duc la comisie şi o să spun. De data asta, comisia a avut bun simţ. A doua greşeală nu puteau să o mai facă. Au interzis cu cruzime libertatea de exprimare a lui şefu'. Ce să spună el. N-o să mai spună. Poate o să mai spună cândva", a declarat jurnalistul (Mai multe detalii AICI)
Bursa:
Ungaria se transformă într-un hub de energie folosindu-se de ţara noastră, a cărei situaţie este de-a dreptul îngrijorătoare, a subliniat economistul Mircea Coşea, făcând referire la recentele declaraţii ale premierului ungar Viktor Orban care a declarat faptul că trei companii ungare au câştigat o licitaţie pentru a importa gazele din România şi că, în scurt timp, Ungaria va semna un acord cu România prin care, începând cu 2020, i se va permite ca în următorii 15 ani să importe anual, peste 4 miliarde metri cubi de gaze naturale din ţara noastră.
Mircea Coşea ne-a declarat: "Mă îngrijorează situaţia României şi mă gândesc ce va fi cu ea, deoarece, din zi în zi, politica este tot mai absurdă. În loc să dai acest gaz unei instituţii româneşti, iar el să fie apoi negociat de întreprinderea respectivă cu alţi parteneri, tu îl iei din Marea Neagră şi îl dai direct ungurilor care nici măcar nu respectă politica BRUA. Ungurii au rămas la «BRU», ei închid conducta acolo. Aşadar este clar că Ungaria se transformă într-un hub de energie pe banii şi resursele noastre!".
Anul trecut, Budapesta a anunţat că gazoductul BRUA (Bulgaria, România, Ungaria şi Austria) s-ar putea opri pe teritoriul ungar.
"O ţară care vrea să se dezvolte, un stat care este condus într-o manieră conştientă, vrea să folosească, pe cât de bine posibil, o resursă pe care o are", a mai afirmat Mircea Coşea, adăugând: "Dacă peste noi a dat Dumnezeu cu norocul şi am mai găsit gaz, şi încă foarte mult, în loc să îl prelucrăm în ţară şi să îl transformăm în produse cu valoare adăugată mare (în principal amoniacul, din care se fac îngrăşăminte, mase plastice etc.), noi îl vindem aşa cum este el extras din zăcământ ungurilor, care şi-au păstrat o industrie petro-chimică bună, în timp ce la noi în ţară o mare parte din combinatele petro-chimice au fost desfiinţate şi date la fier vechi". (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Faptul că atât de multe ţări au rezultate atât de bune în acelaşi timp ar trebui să genereze semnale de alarmă. Istoria arată că astfeld e vremuri sunt urmate de turbulenţe financiare şi economice, scrie Stephen King, consultant economic în cadrul HSBC, într-o opinie publicată în Financial Times.
După atâţia ani de creştere anemică şi salarii scăzute, orice sugestie că următoarea perioadă de declin economic este aproape ar putea părea nerezonabilă. Este adevărat că şomajul a scăzut dramatic, iar salariile au crescut oarecum într-un număr de ţări, aceste evoluţii fiind indicatori utili ai unui sfârşit de ciclu.
Pe de altă parte, dobânzile sunt în mare parte scăzute, Trump oferă stimulente fiscale în SUA, zona euro este mai dinamică decât oricând în ultimii anni, iar temerile iniţiale privitoare la o criză economică în China par acum absurde.
Atunci, de ce să ne temem de o viitoare posibilă criză? Pur şi simplu pentru că atât de multe ţări evoluează atât de bine simultan, susţine Stephen King. Istoria arată că perioadele când multe ţări cresc simultan peste tendinţele pe termen lung sunt asociate cu turbulenţe financiare şi economice. Singura excepţie de la această regulă sunt perioadele ce urmează imediat recesiunilor.
De prea multe ori economiştii şi strategii nu reuşesc să recunoască principalele trei „costuri“ ale succesului economic mondial.
Primul este legat de asumarea excesivă de riscuri. Vremurile bune tind să nu ţină prea mult pentru că începem cu toţii să facem lucruri prosteşti care pun capăt acestor vremuri, susţine King.
Al doilea cost este simplu: odată cu creşterea economiei mondiale creşte şi cererea de materii prime şi capital, acest lucru generând efecte secundare neplăcute, cum ar fi creşterea preţurilor petrolului şi a randamentelor obligaţiunilor.
Al treilea este o consecinţă inevitabilă a primelor două. Perioadele de creştere sincronizată tind să fie asociate cu un ritm neaşteptat de rapid al majorărilor de dobânzi. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Banca Naţională a Ungariei a a finalizat repatrierea rezervei de aur a ţării de la Londra la Budapesta. BNR continuă însă să depoziteze mai mult de jumătate în afara ţării, deşi alte state, precum Olanda, Germania şi Austria şi-au reîntregit rezervele de aur pentru a spori încrederea financiară.
Conform agenţiei maghiare MTI, Ungaria şi-a repatriat înreaga rezervă de aur depozitată în afara ţării – aproximativ 3 tone în valoare de 130 de milioane de dolari. Banca Naţională a Ungariei susţine că păstrarea rezervei de aur în interiorul ţării poate consolida şi mai mult încrederea pieţelor financiare în Ungaria şi oferă ca exemplu decizii similare de repatriere luate de ţări precum Olanda, Germania şi Austria.
România în schimb, continuă să păstreze mai mult de jumătate din rezerva de aur depozitată în străinătate, în principal la Londra.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au crescut cu 4,7%, la 35,073 miliarde de euro, în februarie comparativ cu nivelul de la finalul lunii ianuarie. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia s-a situat la 3,6 miliarde de euro. Totodată, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur), la 28 februarie 2018, au fost de 38,673 miliarde de euro, faţă de 37,095 miliarde de euro, la 31 ianuarie 2018. (ai multe detalii AICI)
Comentează