Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat ironic declarațiile de ieri ale președintelui Klaus Iohannis, care a arătat că s-a săturat de „atâția penali și infractori în vârful politicii”.
Digi24:
„Puțin îmi pasă de senzațiile, impresiile și trăirile domnului președinte Iohannis. S-a săturat? Și ce mă interesează pe mine dacă s-a săturat, ca simplu cetățean? Asta mi-l amintește pe Emil Constantinescu, care, la un moment dat, scoate o vorbă memorabilă: Mi-e scârbă. Din poziția de președinte, ne comunica nouă că îi e scârbă. Am scris și atunci și eu ceva, i-am oferit un emetiral, să spunem, pe care i l-aș da și domnului Iohannis. Sau poate pentru dânsul un colebil, pentru că s-a săturat”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Dacă s-a săturat, să acționeze mult mai mult mai eficient și mai dinamic decât a făcut-o până acum. Nu trebuie să comunice că s-a săturat. De săturat ne-am săturat noi înaintea dânsului. Eu m-am săturat, m-am săturat să și vorbesc despre tot ce se întâmplă și tot ce vedem despre acești inși. E pot să spun că m-am săturat, eu n-am funcție, domnul Iohannis are. A spus că trebuie să acționăm. Păi cine să acționăm, noi, cetățenii? Nu prea avem cum să acționăm. De ieșit în stradă, s-a ieșit atâta vreme, cu sutele de mii de oameni”, a explicat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
SUA îşi împinge aliaţii într-un război comercial cu China, o economie aflată într-o fază de expasiune internaţională fără precedent în istorie. Gigantul de tehnologie şi telecom chinez Huawei este ţinta preferată a răfuielilor: este o companie uriaşă, implicată în proiecte mari în lumea occidentală şi de care orice deţintor de telefon mobil mai răsărit a auzit. Însă Huawei este doar un tentacul al unei caracatiţe chineze hrăpăreţe care s-a agăţat de mai toate statele europene, după cum arată o analiză a Bloomberg. Portugalia, unul din aceste state, membru al zonei euro, este deja în gura monstrului.
Noua Zeelendă şi Australia au interzis operatorilor telecom să folosească echipamente Huawei la reţele noi 5G din cauza îngrijorărilor legate de o posibilă implicare a guvernului chinez în infrastructura de comunicaţii. În Europa, BT Group, operator telecom din Marea Britanie, a anunţat că înlătură echipamentele Huawei din operaţiunile de bază de comunicaţii mobile 3G şi 4G şi că nu va folosi tehnologia companiei chineze în părţile centrale ale următoarei reţele.
Directorul financiar al Huawei Meng Wanzhou a fost arestată în Canada pentru a fi extrădată în SUA. Meng Wanzhou este fiica fondatorului companiei chineze. Reţelele 5G sunt reţelele viitorului pentru că vor permite un transfer de date mai rapid ca oricând. Aceste viteze vor transforma viaţa de zi cu zi şi industria, cu comunicaţii mai rapide între roboţi, computere, utilaje, maşini. Huawei este cel mai mare producător de echipamente de reţele din lume, înaintea Ericsson şi Nokia. Washingtonul susţine că Huawei şi ZTE, un alt grup de tehnologie din China, reprezintă posibile ameninţări pentru securitate şi confidenţialitate.
Autorităţile americane arată spre legea informaţiilor din China, despre care spun că poate forţa companiile chineze să faciliteze eforturile de spionaj în alte state. De asemenea, SUA investighează Huawei pentru posibile încălcări ale sancţiunilor impuse Iranului, scrie BBC. Spre deosebire de Marea Britanie, ţară care este pe cale să iasă din UE şi care vrea în acest constext relaţii speciale cu SUA, în Germania eforturile Washingtonului nu par să dea roade. Huawei a deschis chiar luna trecută un nou laborator de siguranţă a informaţiilor, la Bonn, notează Deutsche Welle. Unii observatori văd în această mutare o încercare de a intra în graţiile autorităţilor germane înainte de licitaţia naţională pentru spectrul de frecvenţe 5G.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
La Marekeş, în Maroc, este în plină desfăşurare un Forum modial pe tema migraţiei şi a dezvoltării. In prelungirea acestuia, săptămîna viitoare, pe 10 şi 11 decembrie, urmează să fie adoptat, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, aşa numitul Pact global privind migraţiile. Pactul propune de fapt cîteva principii şi reguli legate de fenomenul migraţiei, care nu sunt constrîngătoare. Unele ţări însă refuză să le accepte.
Pe măsură ce trece timpul şi se apropie momentul adoptării Pactului se acumulează, s-ar părea, tot mai multe reticienţe legate de el. În iulie anul acesta, la New York, textul a fost validat de 191 de ţări. Numai două treimi din ele şi-au anunţat însă prezenţa la Marekeş în vederea adoptării pactului. Statele Unite, Australia, Israelul, Italia, Elveţia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia s-au desolidarizat de acest document. In prezent, coaliţia aflată la putere în Belgia riscă să se destrame tot din cauza divergenţelor legate de acest document.
In principiu, acest Pact se doreşte un instrument orientativ de lucru pentru ca fenomenul migraţiilor să nu devină unul haotic. 23 de obiective sunt avansate pentru ca ţările care se află în prima linie a fenomenului migratoriu să se poată organiza mai bine. Ceea ce este absolut necesar, dacă ţinem cont că pe glob sunt recenzaţi în prezent peste 277 de milioane de migranţi, dintre care 234 de milioane au vîrsta la care pot lucra. Tările semnatare ale Pactului ar urma să schimbe sistematic informaţii legate de fenomenul migratoriu şi să asigure integrarea migranţilor. Cum spuneam, documentul nu are caracter juridic constrîngător, dar el este perceput de unele partide politice, mai ales de dreapta şi de extremă dreapta, ca o invitaţie în vederea instalării a milioane de migranţi în lumea occidentală.
Cotidianul Le Monde denunţă într-un articol enorma cantitate de „fakenews” care circulă în Franţa pe marginea acestui Pact, pe care preşedintele Emmanuel Macron urmează să-l semneze marţea viitoare. Mai ales pe reţelele de socializare, între numeroase „veste galbene”, circulă tot felul de speculaţii şi comentarii insidioase. Emmanuel Macron ar fi pe punctul de „a vine Franţa Organizaţiei Naţinilor Unite”, spun unii. Alţii afirmă că acest document, odată semnat, ar deschide porţile pentru „marea înlocuire de populaţie” în Europa, teoretizată de unii demografi sau filozofi precum Renaud Camus. (Mai multe detalii AICI)
