Dobânzile la titlurile de stat, sub 7% doar temporar
Dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani au coborât recent sub pragul de 7%, însă nu ca urmare a unei creșteri a încrederii investitorilor străini în economia României, susțin trezorierii din piața bancară, potrivit economica.net. Deși guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică drept cauză interesul investitorilor pentru programul fiscal al Guvernului Bolojan, bancherii afirmă că fenomenul este determinat de supralichiditatea apărută în sistemul bancar. Aceasta ar fi rezultatul emisiunilor monetare generate de majorările salariale din sectorul public din ultimii doi ani.
România, aflată încă într-o zonă de incertitudine privind ratingul suveran, a reușit astfel să își reducă costurile de finanțare sub un nivel care, la începutul toamnei, era considerat imposibil de atins de cei mai mulți economiști-șefi ai băncilor comerciale. Pe piețele externe, statul se împrumuta în euro la dobânzi comparabile cu cele în lei, deși diferențialul de dobândă între cele două monede este substanțial. Tendința descendentă s-a inversat însă în ultimele zile, dobânda revenind treptat către 7%.
Declarații optimiste la BNR și Finanțe
„Zecile, sutele, miile de investitori care se uită şi la curs şi la dobânzi şi la perspective se simt relativ confortabil, altfel nu ar sta aşa cuminţi”, afirma Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra Inflației, subliniind că programul de corecție fiscală trebuie continuat pentru a nu pierde credibilitatea pe piețele internaționale. La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că interesul investitorilor străini este alimentat de încrederea în noul program fiscal al premierului Ilie Bolojan. Surse din banca centrală reiau aceeași explicație, atribuind scăderea randamentelor exclusiv reacției pozitive a investitorilor la direcția fiscală anunțată de Guvern.
Totuși, trezorierii din piața bancară resping aceste interpretări, explicând că scăderea randamentelor este un artificiu financiar folosit frecvent pe piețele internaționale. Ei dau exemplul Rezervei Federale a SUA, care ar fi utilizat un mecanism similar de două ori doar în cursul acestui an.
Realitatea din piață bancară
Potrivit acestora, creditarea companiilor este considerată prea riscantă în lipsa garanțiilor de stat, iar populația contractează tot mai puține împrumuturi. Astfel, băncile direcționează excesul de lichiditate aproape exclusiv către Ministerul Finanțelor, prin achiziția de titluri de stat. În același timp, masa monetară a crescut abrupt ca urmare a emisiunilor de monedă generate de majorarea salariilor bugetarilor, proces accelerat în perioada pandemiei. Datele publice ale BNR privind emisiunile monetare se opresc în 2019, însă bancherii spun că, pe modelul altor state, România a tipărit cantități mari de bani în ultimii ani, nu pentru combaterea efectelor pandemiei, ci pentru finanțarea creșterilor salariale din sectorul public.
Legile adoptate între 2020 și prezent, care au majorat succesiv salariile bugetare, ar fi determinat cea mai amplă expansiune a masei monetare din ultimul deceniu. Băncile comerciale au ajuns astfel să gestioneze sume semnificativ mai mari decât ar putea plasa în economie, fiind împinse practic către achiziționarea de datorie publică. Surse din piață susțin că această supralichiditate reprezintă o strategie tacită pentru susținerea deficitului bugetar.
Excedentul de lichiditate și presiunea pe BNR
Potrivit datelor oficiale ale BNR, sistemul bancar a înregistrat în august un surplus mediu zilnic de 15,3 miliarde de lei în relația cu banca centrală, după ce în iulie revenise pe excedent. Doar în iunie se consemnase un deficit de 4,5 miliarde lei, primul după trei ani, dar acesta a fost rapid inversat. În prezent, bancherii afirmă că situația este stabilă, întrucât orice majorare a lichidității se traduce, în final, prin mai multe subcrieri de titluri de stat.
Trezorierii se declară liniștiți, întrucât banii în plus ajung inevitabil la Ministerul Finanțelor, reducând artificial costurile de finanțare pe termen scurt. În opinia lor, BNR și-a îndeplinit exemplar rolul de stabilizator în ultimul deceniu, însă problema reală în acest moment este politica fiscală a Ministerului Finanțelor, pe care banca centrală nu o poate controla. Pe fond, randamentele la titlurile de stat rămân dependente mai degrabă de excesul de lichiditate din sistemul bancar decât de încrederea investitorilor în sustenabilitatea finanțelor publice.
Comentează