Singurul blackout din istoria României a fost provocat de o neînțelegere între dispeceri. Cinci ore fără energie au generat pierderi uriașe, duble față de cele cauzate de cutremurul din martie 1977.
Ideea de blackout a început să fie menționată tot mai des în spațiul public, mai ales după pana majoră de curent din primăvara acestui an, care a afectat timp de aproape zece ore Peninsula Iberică și zone din sud-vestul Franței.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara joi că un potențial blackout în această iarnă va fi 100% evitat, însă specialiștii avertizează că incidente precum cel din Spania ar putea deveni tot mai frecvente.
Care sunt standardele pentru a declara un blackout
Dintre marile pene de curent care au afectat Europa în ultimii ani, România a fost cea mai afectată de cea din ianuarie 2021, când locuitorii din județele Alba, Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sibiu au rămas aproape o oră fără curent. Totuși, din punct de vedere tehnic, nu s-a putut vorbi despre un blackout la nivel național.
Dumitru Chisăliță, unul dintre cei mai cunoscuți analiști în domeniul energetic, afirmă că România a avut un singur blackout în întreaga sa istorie, iar acela a avut un impact economic major. „La nivel instituţional, blackout-ul este fie este o mare sperietoare, fie este o chestie atribuită extratereştrilor, adică ceva ce nu se va întâmpla niciodată. Blackout-ul nu este nici una, nici alta. Este pur și simplu o situație care apare în anumite momente.
Nu există o definiţie a blackout-ului. Cu toate acestea, în SUA există acest standard. Așadar este ceva neplanificat, sunt afectate peste 1.000 de persoane, durează cel puțin o oră. Şi mai există un indicator, un milion de ore om perturbări, adică am avut să zicem 1.000 de persoane, afectate 1.000 de ore. Sau 10.000 de persoane, cel puţin 100 de ore”, a explicat Dumitru Chisăliță în cadrul unui workshop dedicat „Ghidului de conduită în cazul producerii de avarii majore la rețeaua de transport sau distribuție a energiei electrice”.
Cum s-a produs primul şi singurul blackout din România
Cea mai frecventă cauză a unui blackout este vremea, urmată de accidentele majore, atacurile asupra infrastructurii, furtunile solare și, mai recent, atacurile cibernetice. „Cu siguranţă va exista şi următorul blackout, important este cât suntem de pregătiţi pentru această situaţie”, afirmă Dumitru Chisăliță. Fenomenul a apărut în premieră în Europa în urmă cu 63 de ani, iar România a cunoscut un singur blackout în toată istoria sa. Acesta s-a produs la 10 mai 1977, a durat cinci ore și a fost cauzat de o neînțelegere între dispeceri. „A fost un factor sută la sută uman. Nu s-au înţeles dispecerii de la Porţile de Fier cu cei de la Sadu I, de la Sibiu. Unii au decuplat mai repede, ceilalţi n-au intrat şi, ca atare, a fost o cădere de frecvenţă care a determinat acest singur blackout din România”, explică expertul în energie.
În ceea ce privește pagubele aduse economiei naționale, acestea au fost duble față de cele provocate de cutremurul devastator care lovise țara cu două luni înainte. „Statistica privind cutremurul din 4 martie 1977 a fost undeva la jumătate ca și costuri față de ce a creat acest blackout”, a mai precizat Dumitru Chisăliță. Pierderea economică estimată pentru cele cinci ore de blackout a fost de aproximativ un miliard de dolari la nivelul anului respectiv, sumă care, ținând cont de inflație și alți factori, ar echivala astăzi cu aproximativ 5,3 miliarde de dolari.
De ce ar putea apărea tot mai des situații de tip blackout în România
La nivel mondial au fost înregistrate până acum 269 de blackout-uri, jumătate dintre acestea în Europa și SUA. Conform unor estimări globale, în perioada 2020-2025, blackout-urile au cauzat anual moartea a aproximativ 8.400 de persoane, direct, indirect sau în zilele imediat următoare producerii lor.
În ceea ce privește riscul unei pene masive de curent, studii realizate în SUA arată că, din cauza infrastructurii îmbătrânite și a dezechilibrului dintre cerere și producție, probabilitatea unor astfel de evenimente crește în timp. „Incidente precum cel din Spania este foarte probabil să apară tot mai des. Nu neapărat că nu am rețea, ci pentru că nu am acele scule care să lucreze în cascadă şi fără ele regulatorul sau sistemul de protecţie consideră că e un defect. Pentru că în Spania asta s-a întâmplat. Când a venit surplusul ăla mare a ieşit din grupa de reglaj şi a închis, crezând că e un defect acolo. Singura abordare este să regândesc întregul sistem plecând de la noua filosofie de producţie şi de consum şi să le armonizez cap-coadă”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Pentru a evidenția gravitatea situației în lipsa măsurilor necesare, expertul a făcut o comparație sugestivă: „Gândiţi-vă că e ca şi când la o maşină te-apuci la un moment dat să-i scoţi o roată şi să-i pui una mai mare sau mai mică. Mai merge maşina? Merge maşina. Dar ţi se strică direcţia, ţi se strică frânele, adică merge până la un moment dat”.
Comentează