"Rasismul şi alte forme de discriminare" persistente în Uniunea Europeană (UE) au fost "exacerbate de normalizarea discursurilor de extremă dreaptă de către partidele tradiţionale" din statele membre ale blocului comunitar, avertizează organizaţia Human Rights Watch (HRW) în raportul său anual publicat miercuri, informează EFE, potrivit Agerpres.
Totodată, în raportul se afirmă că încercările UE de "a restricţiona cu orice preţ migraţia către blocul comunitar" continuă să provoace "riscuri şi abuzuri grave la adresa drepturilor omului", intensificate de modificările introduse de Pactul European privind Migraţia şi Azilul, care va intra în vigoare anul acesta.
Acesta s-a materializat prin faptul că unele ţări, precum Germania, Polonia, Grecia şi Finlanda, au restricţionat sau suspendat procesele de azil.
În plus, UE în ansamblul său se străduieşte să facă mai uşoară respingerea rapidă a cererilor de azil pentru a externaliza această povară către ţări din afara blocului comunitar, prin crearea aşa-numitelor "centre de returnare", precum şi să crească numărul deportărilor.
Între timp, HRW notează că 1.865 de persoane, între care 342 de copii, au murit în apele mării mare încercând să traverseze din Africa spre Spania.
Atacuri asupra migraţiei şi discriminare
HRW acuză, de asemenea, că "influenţa şi succesul tot mai mari al partidelor de extremă dreapta în multe părţi ale UE, inclusiv în guvern, şi normalizarea naraţiunilor şi politicilor lor au contribuit la alimentarea discriminării şi intoleranţei faţă de comunităţile marginalizate, afectând în special migranţii, musulmanii şi persoanele LGBT".
Potrivit organizaţiei pentru drepturile omului, cu sediul la New York, în SUA, partidele europene tradiţionale au răspuns la pierderea sprijinului, care a fost direcţionat către grupurile de extremă dreapta, adoptând poziţii şi retorici similare "în loc să contracareze discursul de ură al acestora (grupurile de extremă dreapta - n.r.), contribuind astfel la normalizarea lor", iar mass-media şi reţelele sociale au contribuit, de asemenea, la "amplificarea naraţiunilor" dreptei radicale.
De exemplu, în Germania, după câştigarea alegerilor, partidul conservator CDU/CSU a rupt "un tabu de lungă durată" colaborând cu partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a "restricţiona şi mai mult imigraţia".
Acest lucru a dus la măsuri de limitare a accesului la azil şi reîntregirea familiei şi de intensificare a controalelor la frontieră, însuşi cancelarul Friedrich Merz declarând că migraţia afectează securitatea oraşelor germane.
Şi în Regatul Unit, "normalizarea discursurilor antiimigranţi de către guvernul laburist a încurajat extrema dreaptă pe fondul creşterii urii împotriva migranţilor exprimate pe reţelele de socializare şi al atacurilor selective din Irlanda de Nord", rezumă HRW, în timp ce executivul britanic plănuieşte să refuze acordarea cetăţeniei oricui intră ilegal în ţară.
În Grecia, raportul evidenţiază returnările rapide, condiţiile de "supraaglomerare extremă" şi izolare prelungită a minorilor în taberele din Marea Egee, precum şi o politică guvernamentală de suspendare a accesului la azil pentru anumite sosiri şi chiar de introducere a unor pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru cei ale căror cereri de azil au fost respinse şi care nu au părăsit ţara.
HRW critică, de asemenea, "modelul represiv de control al migraţiei" din Italia, unde guvernul a încercat să înfiinţeze centre de detenţie pentru persoanele pe care intenţiona să le deporteze în Albania - un model blocat de instanţe, dar unul pe care UE nu ar refuza să-l emuleze.
Mai mult, raportul aminteşte de atacurile asupra comunităţii LGBTI în ţări precum Ungaria, unde marşurile Pride au fost interzise.
Europa şi Israel
În ceea ce priveşte acţiunile de politică externă ale celor 27 de state membre ale UE, răspunsul la agresiunile israeliene în Gaza "a rămas subiectul care a provocat cele mai multe divizări", potrivit HRW.
În septembrie, Comisia Europeană a aprobat suspendarea pilonului comercial al acordului de asociere UE-Israel, în timp ce unele state membre au mers mai departe, interzicând unilateral comerţul cu coloniile sau declarând persona non grata diverşi politicieni israelieni.
În Germania, raportul acuză faptul că autorităţile "au subminat" libertatea de exprimare, de întrunire şi de asociere în timpul protestelor de solidaritate propalestiniene, unde a existat "o utilizare excesivă a forţei poliţieneşti împotriva demonstranţilor".
Iar în Regatul Unit, guvernul a interzis grupul activist Palestine Action, o decizie considerată "nejustificată" de experţi ai ONU.
UE a aprobat anul trecut noi sancţiuni împotriva Rusiei şi a fost de acord să creeze un Tribunal Special pentru agresiunea împotriva Ucrainei, subliniază raportul.
Cu toate acestea, nu a emis sancţiuni împotriva persoanelor implicate în încălcări ale drepturilor omului în Sudan sau în estul Republicii Democrate Congo (RDC), iar blocul rămâne reticent în a lua o poziţie cu privire la drepturile omului în China.
Comentează