DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cum a fost posibilă cea mai mare escrocherie din istoria Silicon Valley. THERANOS, care promitea să revoluționeze analizele de sânge, a fost mare țeapă

CNBC
Elizabeth Holmes Theranos

Scandalul Theranos, compania care promitea să revoluționeze analizele de sânge, este mai palpitant decât un film de Hollywood. O șefă carismatică a păcălit investitorii, acționarii și pacienții, iar aparatele care ar fi trebuit să schimbe pentru totdeauna modul în care depistăm bolile nu au funcționat deloc bine. În articol puteți citi despre investitori creduli, despre fraude, despre lucruri care sunau mult prea bine și despre creșterea uimitoare a unei companii care apoi s-a prăbușit cu mare viteză potrivit hotnews.

Informația pe scurt

  • Theranos susținea că a dezvoltat o tehnologie prin care analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o simplă înţepătură în deget și că, pornind de la acele picături, pot fi detectate peste 150 de afecțiuni. Ideea era că oamenii vor putea afla rapid și ușor dacă au o boală și o pot detecta când încă este la început.
  • Elizabeth Holmes este ”superstarul” Theranos. Ea a fondat compania la vârsta de 19 ani, în 2003, iar în 2007 Theranos era deja evaluată la un miliard de dolari. În 2014 ajunsese să fie evaluată la nouă miliarde dolari, fără însă a fi reușit să livreze ce a promis.
  • Declinul Theranos în plan public a început în octombrie 2015 cu câteva anchete publicate de Wall Street Journal și au fost scoase la iveală o mulțime de minciuni și fraude la adresa investitorilor, acționarilor și pacienților. Theranos s-a închis în 2018, iar procesul șefei companiei a început pe 8 septembrie 2021.
  • Holmes este acuzată că a mințit investitorii despre câte teste și ce teste puteau face aparatele companiei și au fost multe cazuri în care rezultatele testelor au fost eronate. În plus, pacienții au fost folosiți pe post de ”cobai” pentru aparate de analiză care nu erau omologate și erau extrem de imprecise.
  • Theranos a primit de-a lungul anilor finanțare în valoare totală de 945 milioane dolari de la investitori faimoși pe care Holmes a reușit să-i păcălească în diverse moduri, inclusiv prin construirea unui board de conducere format din militari, politicieni și diplomați faimoși.
  • În ultimele zile Holmes a depus mărturie la intens mediatizatul ei proces și s-a apărat, spunând că tot ce a făcut a fost cu bună credință și că era convinsă că Theranos va reuși ce a promis, Ea a declarat pe 29 noiembrie că fostul ei iubit, care a fost și director important la companie, a abuzat-o și a vrut mereu să-i controleze viața.
  • Și investitorii au o mare vină în întreaga poveste fiindcă nu au analizat în profunzime compania și mulți au investit în Theranos doar pentru că au văzut că alți oameni cu bani au mizat pe companie. Depozițiile de la proces arată că mulți investitori au fost ”luați de val” de publicitatea exagerată creată în jurul companiei Theranos și nu au stat să analizeze dacă aceste super-analizatoare de sânge promise chiar pot fi dezvoltate.
  • Și presa a promovat mult Theranos și a scris despre Holmes în termeni extrem de laudativi comparând-o nu doar cu Steve Jobs, ci și cu Elon Musk sau chiar cu Albert Einstein! Presa a avut însă un rol crucial în dezvăluirea uriașei farse, prin numeroasele anchete care au scos la iveală fiecare mare minciună.
  • Cele întâmplate arată că în domeniul sănătății companiile noi pot avea succes foarte greu fiindcă trebuie să NU promită prea mult, să fie transparente, să obțină absolut toate aprobările și să rămână cu picioarele pe pământ chiar și când finanțările se adună și totul pare că va merge "strună' ani buni.

Elizabeth Holmes - Un parcurs uimitor pentru ”un Steve Jobs în variantă feminină”

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care atunci avea 19 ani și a fost comparată cu Steve Jobs, cu Elon Musk și chiar cu Einstein înainte să izbucnească scandalul, în 2015. Holmes a spus mereu că a renunțat la studiile de la Stanford University pentru a-și dedica tot timpul cercetării. La procesul de acum procurorii au spus că la chestiunea cu timpul dedicat cercetării Holmes pur și simplu a ”vândut” investitorilor o minciună pentru ca totul să sune mai atrăgător.

La un an de la fondarea companiei, Holmes reușise să strângă 7 milioane dolari finanțare, iar trei ani mai târziu compania era evaluată la 200 milioane dolari, după o altă rundă consistentă de finanțare. Momentul de maxim a fost în 2014 când compania a fost evaluată la 9 miliarde dolari, dar după 2015 a urmat declinul, iar compania s-a închis în 2018.

Elizabeth Holmes a fost apreciată pentru că are carismă și pentru că devenise cea mai tânără miliardară "self made" și mulți dintre cei care au cunoscut-o au spus că era extrem de convingătoare și inspira totală încredere.

În plus, ideea era extrem de atractivă: renunțarea la ace și posibilitatea de a face extrem de simplu analize de sânge. Ba mai mult: promitea că un aparat dezvoltat de companie va putea face 150 - 200 de tipuri diferite de analize pornind de la doar câteva picături de sânge (uneori s-a spus că de la o singură picătură).

Ideea business-ului propus de E Holmes a pornit de la frica ei de ace şi scopul a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai nedureros şi mai rapid.

În loc de seringi şi nevoia de a extrage mult sânge de la pacient, pentru analize, Theranos susținea că a dezvoltat o tehnologie prin care analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o simplă înţepătură în deget. Tehnologia folosea un "nano-container" pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară. Picătura de sânge ajungea într-un mic cartuş special ce era introdus într-un aparat de citire care analiza sângele şi trimitea wireless rezultatele în baza de date a companiei, aceste rezultate urmând să ajungă apoi la doctorul fiecărui pacient. Aparatele care urmau să facă aceste analize au fost denumite Edison și Theranos a avut un parteneriat cu farmaciile Walgreens pentru montarea de cabine de testare în farmacii.

Cei de la Theranos mai spuneau că toată această procedură dura extrem de puţin, totul se făcea rapid şi puteau fi efectuate o mulțime de tipuri de analize de sânge, din doar câteva picături extrase, la costuri foarte mici. Promisiunea era cî analizele sunt gata în 30 de minute.

Walgreens a investit 140 milioane dolari în Theranos, au fost instalate cabine de testare în 40 de farmacii din Arizona și au fost făcute teste mai bine de un an. Cei de la Theranos au făcut tot posibilul să ascundă celor de la Walgreens faptul că aparatele nu făceau ce s-a promis, iar cei de la Walgreens aveau nevoie de un serviciu modern care să-i facă pe oamenii să vină în magazine.

Minciuni peste minciuni și un declin fantastic de la 9 miliarde dolari la zero

Declinul Theranos a început în 2015 când o anchetă a Wall Street Journal a arătat că Theranos ar fi furat tehnologii de la alte companii şi că nu era capabilă să facă nici o frântură din întregul set de analize promise. Au urmat alte câteva zeci de articole scrise de John Carreyrou care a scris o carte de succes pe subiect: “Bad Blood: Secrets and Lies in a Silicon Valley Startup,”

Pe 16 octombrie 2015 a fost publicat primul articol WSJ în care se spunea că testele de sânge nu au fost făcute pe dispozitivele dezvoltate de Theranos, ci pe alte aparate de analize care au fost modificate pentrua funcționa cu cantități mici de sânge. Titlul articolului era ”Hot Startup Theranos Has Struggled With Its Blood-Test Technology”

Elizabeth Holmes a făcut tot posibilul să împiedice publicarea anchetelor din Wall Street Journal și cei care au dat presei informații au fost dați în judecată sau urmăriți pentru a retracta cele spuse.

Mai mult, imediat după dezvăluirile Wall Street Journal, Autoritatea americană Food and Drug Administration (FDA) a anunţat că dispozitivele companiei nu au fost testate suficient şi că nu au obținut toate omologările necesare înainte de a fi folosite pe pacienţi.

Din cauza acestor acuzaţii grave, Elizabeth Holmes este cercetată de fraudă şi înșelăciune faţă de investitorii, doctorii şi pacienţii companiei şi riscă până la 20 de ani de închisoare.

În ciuda finanţărilor uriaşe obţinute de-a lungul timpului şi a faptului că a ajuns la o evaluare de peste 9 miliarde de dolari, în urma acestui scandal imens, Theranos a trebuit să renunţe treptat la aproape toţi angajaţii, să achite datorii imense creditorilor şi să plătească și amenzile mari primite.

Nu a mers deloc ideea ”Fake it till you make it

În limba engleză există un aforism care a fost în ultimele trei decenii asociat des cu companiile din Silicon Valley: ”Fake it till you make it” se referă la a te preface că ești încrezător, competent și optimist în legătură cu o idee până când aceste calități chiar devin realitate și ideea se împlinește și ea, până la urmă.

Cele întâmplate arată că în domeniul sănătății companiile noi pot avea succes foarte greu fiindcă trebuie să NU promită prea mult, să fie transparente, să obțină absolut toate aprobările și să rămână cu picioarele pe pământ, chiar și când finanțările se adună și totul pare că va merge "strună' ani buni.

Holmes a promis prea mult și a susținut că Theranos este o companie software, ceea ce nu era adevărat, mai ales că Theranos nu putea fi numită nici companie de tehnologie, ci era una din domeniul medical, un domeniu unde sunt în joc viețile oamenilor și unde o vorbă de genul ”Fake it till you make it” NU are ce căuta.

Încă din primii ani Holmes le-a spus investitorilor, acționarilor și potențialilor investitori că aparatele de testare funcționează, că analizele chiar pot fi făcute, în tot acest timp utilizând diverse stratageme pentru a-i convinge că totul merge conform planului. Holmes a vorbit la multe conferințe cu extrem de multă încredere, exagerând progresele făcute și contractele semnate. Șefii Theranos au spus, mințind grosolan, că aparatele sale au fost utilizate pentru teste făcute militarilor americani care luptă în Afganistan.

La un moment dat, partenerul de viață a lui Holmes, Ramesh “Sunny” Balwani, pe care ea l-a angajat, a declarat la o conferință că Theranos va face ”cel mai mare salt în medicină de la antibiotice până în prezent”. Pe Balwani, care are aproape 20 de ani mai mult decât Holmes, ea l-a cunoscut în 2003 și l-a angajat la companie în 2009, Balwani devenind al doilea cel mai important om de la Theranos. El a părăsit în 2016 compania și, deși avea o relație amoroasă cu Holmes, cei doi au încercat cu orice preț să ascundă asta tuturor.

Spre surprinderea multora, Holmes a declarat pe 29 noiembrie că Balwani a abuzat-o sexual și că a avut o influență extrem de nocivă asupra ei, împiedicând-o să ia deciziile corecte.

Acum câțiva ani Holmes a prezentat board-ului de conducere rezultatele unor analize care erau obținute prin aparate ale altor companii, dar a susținut că aparatura dezvoltată de Theranos le-a generat. În interiorul companiei a luat măsuri draconice contra posibilelor scurgeri de informații și a decis să țină departamentele separate, fără vreo legătură între ele, și au fost episoade în care unii angajați au fost dați pe loc afară fiindcă o contestau sau exprimau opinii de neîncredere în tehnologia companiei.

Se spune că Holmes era obsedată de imaginea lui Steve Jobs și uneori se îmbrăca în stilul Jobs la prezentări și îi imita unele expresii și gesturi. A fost supranumită de presă ”the next Steve Jobs”, Într-o perioadă a încercat să atragă, prin promisiuni generoase și remunerații mari, angajați de la Apple și la un moment dat un nume important de la Apple a venit în board-ul de conducere Theranos: Avie Tevanian. Acesta nu a stat decât câteva luni după ce a văzut că șefa companiei nu suporta criticile și el era de multe ori singurul care avea obiecții privind viabilitatea tehnologiei companiei. Tevanian a mai spus că demonstrațiile tehnice nu dădeau rezultate bune, semn că era o mare problemă cu aparatele denumite Edison.

Uneori Holmes le spunea angajaților că sunt cinici pentru că nu au încredere în viitorul companiei, dar când lucrurile au luat-o ”la vale” și compania pierdea sute de milioane de dolari ea și-a adăugat 200.000 de dolari la ”salariu” și a continuat să zboare cu avioane particulare pentru a prezenta lumii o imagine de succes.

Și mai grav este că Theranos a făcut teste pe oameni și în unele cazuri unor pacienți care Nu aveau HIV li s-au spus că au, iar altora că au cancer la prostată, deși erau perfect sănătoși. Per total a trebuit să fie refăcute un milion de buletine de analize semnate Theranos.

Ce ne spune procesul Theranos despre investitori

Theranos a primit de-a lungul anilor finanțare în valoare totală de 945 milioane dolari de la investitori faimoși precum Tim Draper, Donald Lucas și Dixon Doll, de la fondatorii Amway și Walmart și de la moguli media celebri precum Larry Ellison și Rupert Murdoch.

La procesul din ultimele luni mai mulți investitori au spus că au pompat milioane de dolari în Theranos fără a avea dovezi că tehnologia funcționează și fără a primi de la companie informațiile cerute. Depozițiile de la proces arată că mulți investitori au fost ”luați de val” de către publicitatea exagerată (așa numitul ”hype”, în engleză) creată în jurul companiei Theranos și nu au stat să analizeze dacă aceste super-analize de sânge promise chiar au un viitor.

Unii au spus, de-a lungul anilor, că personalitatea lui Holmes i-a convins, alții au spus că nu ar fi vrut să nu fie prezenți în acționariatul Theranos dacă această companie chiar ar fi ajuns să aibă mare succes. Per total investitori renumiți nu și-au dat seama că prea multe lucruri nu se leagă și că Holmes promitea mult prea mult.

Investitorii au avut încredere și fiindcă Theranos avea un ”board” de conducere format din militari, politicieni și diplomați foarte cunoscuți. În 2011 în ”board” a intrat George Shultz, fost secretar de stat al SUA, iar nepotul acestuia a lucrat la companie și s-a numărat printre lansatorii de alerte care au povestit jurnaliștilor că Theranos nu poate face ce a promis. Tot din board a făcut parte și celebrul Henry Kissinger, dar și generalul de marină în retragere Jim Mattis. Cum spunea un analist american, board-ul Theranos era format din oameni cu care puteai porni un război, dar oameni care nu înțelegeau foarte bine tehnologia și mai ales faptul că Theranos promitea imposibilul.

A mai fost însă o altă chestiune importantă: Theranos le-a dat investitorilor informații false sau grav trunchiate. Spre exemplu a adăugat logo-urile unor companii pharma mari pe raporturile de validare legate de tehnologie, deși aceste companii nu și-au afirmat susținerea. La final de 2014 Theranos a spus că va avea venituri de 140 milioane dolari în acel an, când de fapt nu avea deloc. O altă minciună gravă a fost falsificarea demo-urilor prezentate investitorilor pe tema aparatelor de testare

Trebuie menționat aici și faptul că investitorii din Silicon Valley bagă în general bani în multe companii, fiind conștienți că în sub 10% din cazuri vor trage ”lozul cel mare” și compania va ajunge să facă profituri ”grase”. Mulți au crezut că Theranos chiar va fi acel loz super-câștigător și au decis să continue, orice ar fi.

Este clar că investitorii nu au făcut analize aprofundate pentru a-și da seama că Theranos nu are deloc un produs vandabil și a mai fost și o chestiune de ”spirit de turmă”: câțiva investitori au văzut că deja câteva nume mari au venit cu bani la Theranos și s-au gândit că ”știu ei ce știu” și că cei care au adus primii banii au și făcut o analiză a șanselor Theranos. Mai mult, uneori investitorii vin cu banii pentru că le place ideea și au mare încredere în fondatorul companiei, iar Elizabeth Holmes avea o carismă extraordinară.

Silicon Valley este un loc unde mai ales antreprenorii bărbați au reușit, iar Elizabeth Holmes a primit mai multă încredere și fiindcă era femeie și era un puternic curent în care să li se dea și femeilor șansa să arate că pot construi companii revoluționare. Foarte posibil ca eșecul răsunător al Theranos să afecteze pe viitor șansele ca femeile - antreprenor să primească bani de la investitorii care se vor gândi la cazul Theranos.

Și presa a greșit

Mai ales între 2013 și 2015 au fost mii de articole în presă despre revoluția pe care Theranos promitea să o aducă analizelor de sânge. Holmes era cea mai celebră femeie-antreprenor, multe reviste au declarat-o ”omul anului” și au pus-o pe copertă. Era foarte atrăgătoare promisiunea făcute de Theranos și ce multe lucruri puteau oameni afla simplu, pornind de la o ”picătură de sânge” Totul suna bine, mult prea bine.

Cazul Theranos arată cât de mult s-a schimbat abordarea presei față de companiile tech și faptul că articolele sunt mult mai critice, cel puțin în publicațiile de prestigiu. Facebook, Amazon, Google sau Uber au fost criticate pentru multe lucruri care sunt în neregulă și în unele țări au fost deschise anchete despre practicile acestor companii.

Schimbarea s-a produs simultan cu înțelegerea unui fapt extrem de important: tehnologia nu mai era domeniul unor ”tocilari” idealiști, ci aceste companii tech au devenit forțe în economia și chiar în politica globală și trebuie și ele să fie răspunzătoare.

Cum se apără Elizabeth Holmes

Procesul Theranos a fost intens mediatizat în ultima lună și Holmes a decis să vorbească și să se apere, mai ales că sunt 11 capete de acuzare și frauda este una importantă. Holmes nu era obligată să depună mărturie și și-a asumat un risc prin decizia de a vorbi și de a răspunde personal la întrebări.

Mai mult, ca un adevărat superstar, a fost în multe momente surâzătoare și a părut foarte sigură pe sine când a vorbit. Strategia apărării a fost să o prezinte pe Holmes ca fiind tânără, idealistă și fără experiență pentru a conduce un business de analize medicale high-tech. În ultimele zile s-a insistat și pe rolul nociv pe care fostul ei partener de viață l-a avut în toată povestea.

Ea spune că a avut bune intenții, dar era neexperimentată în domeniu. A spus că uneori a fost naivă, dar că a crezut că tehnologia Theranos va da rezultate.

Ea s-a prezentat ca fiind un antreprenor vizionar care a renunțat la universitate și a cheltuit economiile pentru a-și vedea visul împlinit. În plus, a lăsat de înțeles că board-ul de conducere i-ar fi putut da sfaturi mai bune și a sugerat și că a avut prea multă încredere în ce i-au spus doctorii, cercetătorii și inginerii care lucrau la companie.

Acest proces intens mediatizat poate servi drept avertisment pentru multe companii din Silicon Valley care au ambiția de a schimba lumea în scurt timp și au același gen de idealism care a propulsat-o pe Holmes în eșaloanele de top ale industriei tech. Deși industria se bazează mult pe această publicitate exagerată și pe promisiuni cu aer revoluționar, NU au fost multe cazuri când un șef de companie celebră a ajuns să fie judecat pentru că a mințit atât de mult investitorii, clienții, presa și publicul larg. Theranos este un caz cu totul special.

Surse: Wall Street Journal, New York Times, Le Monde, The Atlantic, CNN, BBC, TechCrunch

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.