Criza apei din Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, escaladează rapid, iar în centrul scandalului se află chiar ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Deși doar în urmă cu câteva zile, într-o intervenție la Digi24, aceasta dădea asigurări ferme că „nu există niciun fel de pericol” pentru comunități și că accesul la apă potabilă este „asigurat”, situația din teren a contrazis categoric afirmațiile. Începând de vineri, 28 noiembrie, 12 localități din Prahova – printre care Câmpina, Breaza și Cornu – au rămas brusc fără apă, iar efectele s-au extins rapid în Dâmbovița, inclusiv la Moreni, unde oamenii nu mai pot folosi nici toaletele. Cauza, potrivit autorităților locale și operatorilor, a fost turbiditatea extremă a apei din acumularea Paltinu, o consecință directă a lucrărilor operate de Apele Române și aprobate de Ministerul Mediului.
În ședințele de urgență convocate în weekend, ministra Mediului a încercat să pună responsabilitatea pe lipsa de coordonare a instituțiilor din teritoriu. Totuși, chiar reprezentanții acestor instituții au descris un tablou diferit, în care erorile de planificare ale Apele Române – semnalate încă din vară – au fost ignorate, iar avertismentele tehnice au fost tratate cu superficialitate. Directorul general al Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova), Bogdan Chițescu, a declarat pentru Libertatea că atât el, cât și DSP Prahova au avertizat instituțiile centrale că lucrările la Paltinu afectează rezervele de apă și creează riscul unei opriri masive. „Apele Române ne-au spus doar că va fi apa mai murdară, dar că vor lăsa rezerve suficiente. În realitate, au lăsat prea puțină apă și plină de nămol”, a explicat Chițescu, precizând că operatorul a constatat încă de săptămâna trecută că nu există debite suficiente pentru distribuție.
Deși contextul era cunoscut la nivel central încă din iunie, când Apele Române au început lucrările fără a anunța operatorul, ministra Diana Buzoianu a susținut public, pe 26 noiembrie, că lucrările „sunt controlate”, „nu reprezintă niciun pericol pentru oamenii din aval” și că alimentarea cu apă este „în continuare accesibilă pentru toată lumea”. La doar câteva zile distanță, două județe au rămas fără apă, iar propria instituție – prin Apele Române – a recunoscut în ședință că „a greșit estimarea” și a anunțat amânarea lucrărilor cu 150 de zile. Realitatea din teren a demontat complet garanțiile oferite de ministresă.
Presiuni pentru apă menajeră pe conducte. DSP și operatorul s-au opus categoric
Cel mai tensionat moment al ședințelor convocate la nivel județean a fost dezvăluit chiar de șeful ESZ Prahova. Bogdan Chițescu susține că ministra Mediului a exercitat presiuni pentru ca apa menajeră – netratată corespunzător și cu risc biologic – să fie introdusă pe conducte, doar pentru ca oamenii „să poată trage apa la WC”. „Astăzi, în ședință, dânsa a spus că a auzit că în alte județe se poate da apă menajeră care să poată fi folosită la toaletă. Noi i-am replicat că nu putem. Ne-a spus să anunțăm pe Facebook că nu e pentru băut, doar pentru menaj”. Dar DSP a intervenit: «Atâta timp cât suntem aici, nu vom da apă în acest fel»”, a precizat Chițescu. Directorul DSP Prahova a avertizat că o astfel de apă poate conține „sedimente, metale, exces de aluminiu, bacterii precum Clostridium”, ceea ce ar transforma o criză de infrastructură într-o criză sanitară.
În ciuda opoziției specialiștilor, Chițescu susține că presiunea ministrei a continuat, invocându-se faptul că în alte județe ar fi fost aplicată o astfel de soluție. Operatorul și DSP au refuzat categoric, argumentând că nu își pot asuma riscuri asupra sănătății populației. La scurt timp după încheierea ședinței în contradictoriu, șeful ESZ Prahova a fost sunat de șeful Corpului de Control al ministrului, care l-a informat că luni, 1 decembrie, vor începe verificările, ceea ce a fost interpretat de surse din interior ca o reacție la opoziția manifestată de operator în fața deciziei impuse.
În județele afectate, efectele sunt dramatice: peste 100.000 de oameni, inclusiv școli, spitale, grădinițe și instituții publice, sunt dependenți de apa distribuită în regim de urgență, iar în multe zone presiunea este atât de scăzută încât nu se poate folosi nici toaleta.
Lucrări fără anunțarea operatorului, decizii întârziate și o realitate ignorată sistematic
Lanțul de erori a început încă din vară. În iunie, Apele Române au decis să curețe barajul Paltinu fără a notifica operatorul ESZ, deși acesta depinde de acumulare pentru alimentarea a zeci de localități. În octombrie, nivelul apei a fost scăzut, tot fără informarea operatorului, iar ESZ a semnalat imediat că nu există rezerve pentru a menține continuitatea distribuției. Abia pe 22 octombrie a venit notificarea oficială despre lucrări care ar urma să dureze 24 de luni. În tot acest timp, ESZ a avertizat că nu sunt asigurate rezerve, iar Apele Române au răspuns doar că apa va fi „mai murdară”, fără a corecta sau compensa volumul insuficient din lac.
Când viitura de săptămâna trecută a adus sedimente și aluviuni masive în lac, sistemul – deja fragilizat de nivelul scăzut al apei – a cedat instantaneu. Turbiditatea a atins valori care fac imposibilă tratarea apei potabile, iar operatorii nu au putut face nimic pentru a preveni întreruperea totală. Este exact scenariul pe care ministra îl excludea categoric în declarația de miercuri: „Nu există niciun fel de pericol pentru comunități, iar accesul la apă este asigurat.”
Astăzi, sute de mii de oameni trăiesc tocmai ceea ce Ministerul Mediului a negat că s-ar putea întâmpla. Iar în locul asumării, guvernarea trimite Corpul de Control peste cei care au avertizat încă din vară că situația este periculoasă.
Comentează