Premium
Tadjikistanul a apelat la împrumuturi din China și acum trebuie să facă concesii uriașe, incluzând cedări de resurse şi teritorii, scrie Adevărul.
Povara datoriei obligă Tadjikistanul să renunţe la argintul și aurul ţării.
În 2016, compania TBEA din Xinjiang a pus la punct ultimele delaii pentru construirea unei centrale electrice de 400 de megawaţi în Duşanbe. Guvernul tadjik a contribuit doar cu 17,4 milioane de dolari la acest proiect în valoare de 349 de milioane de dolari. Restul sumei a fost acoperit de TBEA. Trei ani mai târziu, Tadjikistanul a fost nevoit să dea în concesiune minele de aur Upper Kumarg şi Eastern Duoba în schimbul sumei datorate TBEA.
Tot în 2019, Parlamentul tadjik a votat pentru scutirea unei alte companii chineze, şi anume Kashgar Xinyu Dadi Mining Investment, de la toate tipurile de taxe, chiar şi de la cele vamale, pentru o perioadă de şapte ani. Compania a primit, de asemenea, dreptul de exploatare a unui zăcământ de argint din Pamir.
Întrebarea este cât de mult intenţionează să cedeze Tadjikistanul în timp ce luptă pentru a-şi achita datoriile faţă de China?
Criticii acestor datorii îşi aduc mereu aminte că Tadjikistanul a cedat în 2011 Beijingului 1.100 de kilometri pătraţi de teren, adică aproximativ 1% din teritoriul ţării. Astfel, suprafaţa Tadjikistanul se redusese de la 143.100 de kilometri pătraţi la 142.000.
La acea vreme, oficialii de la Duşanbe au prezentat această cedare ca pe o victorie, deoarece punea capăt unei revendicări teritoriale din partea Chinei pentru circa 5,5% din teritoriul tadjik.
Între timp, s-a constatat că suprafaţa Tadjikistanului este de fapt de 141.400 de kilometri pătraţi. Nu se ştie încă unde au dispărut 600 de kilometri pătraţi, dar indiciile duc spre China.
