Președintele Donald Trump nu își ascunde scopul de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace. Susținătorii săi spun că merită deja premiul, în timp ce detractorii săi ironizează complet această încercare, calificându-i politicile controversate drept descalificatoare, notează CNN.
Trump a moștenit două dintre cele mai grave conflicte ale acestui nou secol, războaiele din Gaza și Ucraina. Pe ambele fronturi, schițele unei înțelegeri sunt acum vizibile. Este mai puțin clar dacă Trump și echipa sa pot realiza pacea. Dar dacă o fac, comitetul Nobel poate și ar trebui să recunoască realizarea și să-i acorde lui Trump râvnita medalie.
După nouă luni de politică în zigzag și o vară de summituri cu Putin, Zelenski și lideri europeni, precum și o ofensivă rusă dezastruoasă care nu a dus la câștigarea niciunui teritoriu și la peste 20.000 de victime rusești, este posibil să se contureze o înțelegere – una cu două elemente principale:
În primul rând, o garanție de securitate cu angajamente din partea SUA și a aliaților NATO de a aproviziona armata Ucrainei și de a permite apărarea teritoriului său suveran împotriva viitoarelor invazii.
În al doilea rând, unele schimburi de teritorii de-a lungul liniei de contact actuale din estul Ucrainei pentru a restabili granițele sigure și a stabili condiții pentru o pace pe termen lung.
Aceasta este înțelegerea, Ucraina fiind puțin probabil să permită vreun acord privind schimburile de teritorii separat de o garanție de securitate, iar Rusia fiind puțin probabil să oprească războiul său dezastruos fără o soluționare a problemei pe harta teritorială.
Pentru a ajunge acolo va fi nevoie de un angajament susținut de aprovizionare militară din partea SUA și NATO către Ucraina, inclusiv apărare aeriană și rachete cu rază lungă de acțiune. De asemenea, va necesita sancțiuni sporite și presiune economică asupra Moscovei. După recentele reuniuni ale Adunării Generale a ONU de la New York, Trump pare să fi aprobat această abordare, echipamentele militare americane ajungând în Ucraina prin achiziții de către aliații NATO.
Pentru prima dată, europenii discută despre utilizarea a peste 300 de miliarde de dolari din active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, pentru a ajuta economia și baza sa de apărare să reziste războiului în curs.
Atâta timp cât Casa Albă rămâne consecventă în această abordare mai hotărâtă, vor crește șansele ca Putin să nu aibă în cele din urmă altă opțiune decât să încheie un acord și să salveze aparențele. Rusia a suferit până acum peste 1 milion de victime militare în războiul ales de Putin, iar economia sa este din ce în ce mai tensionată, cu rate ale dobânzilor care se apropie de 20% și bugete dependente de exporturile de energie vulnerabile la sancțiuni.
Dacă Trump poate menține presiunea asupra Moscovei, conturând totodată contururile acordului până la sfârșitul războiului, o înțelegere este posibilă înainte ca comitetul Nobel să își aleagă premiul din 2026 peste un an.
Încheierea războiului din Gaza
Trump a intrat în funcție cu un armistițiu în trei faze stabilit de administrația Biden, menit să pună capăt complet războiului din Gaza, cu o a doua fază care prevedea structuri interimare de securitate și politice, împreună cu un program masiv de reconstrucție pentru enclavă. Cadrul pentru „ziua de după” fusese dezvoltat, detaliile urmând să fie finalizate în timpul primei faze, o perioadă de șase săptămâni în care ostaticii urmau să fie eliberați și asistența să ajungă în Gaza.
Din păcate, armistițiul a fost rupt după prima fază, în martie. În ultimele șase luni s-au desfășurat unele dintre cele mai intense operațiuni militare israeliene de până acum, împreună cu o criză umanitară, în timpul căreia Israelul a blocat granițele Gazei pentru prima dată.
Acum două săptămâni, orice revendicare a Premiului Nobel părea dubioasă din cauza situației din Gaza.
Discuțiile stagnaseră, iar Israelul începea o operațiune militară controversată pentru a cuceri orașul Gaza și cartierul nordic al Fâșiei Gaza. Înalți oficiali israelieni au susținut, de asemenea, că Israelul intenționa să ocupe Gaza, poate să-i relocheze teritoriul cu israelieni și să-i alunge pe locuitorii din Gaza în timp ce făcea acest lucru.
Situația mergea de la rău la rău.
Acest lucru s-a schimbat săptămâna trecută, după ce Trump a prezentat un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului, Israelul renunțând la anexare sau ocupație și Hamas fiind obligat să renunțe la controlul asupra Gazei, precum și să elibereze toți ostaticii, vii și morți. Acest plan seamănă cu ceea ce fusese prevăzut pentru Faza 2 a acordului din ianuarie și a primit aprobarea Israelului, precum și sprijinul statelor arabe și cu majoritate musulmană, inclusiv Arabia Saudită, Qatar, Egipt, Iordania, Turcia, Pakistan și Indonezia.
După ce am lucrat la această problemă și am contribuit la conducerea negocierilor pentru singurele două armistiții din acest război cumplit, inclusiv acordul încheiat în ianuarie, îl felicit pe președinte și echipa sa, inclusiv pe Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru finalizarea acestui program și pentru diplomația necesară pentru a construi un grup atât de larg de țări care să o sprijine.
Există acum un consens că Hamas nu poate rămâne în controlul asupra Gazei odată ce acest război se termină și că Gaza necesită un efort internațional organizat de SUA pentru a restabili securitatea și a stabili noi structuri de guvernare pentru a înlocui Hamas, care a condus Gaza timp de aproape două decenii.
Săptămâna trecută, Hamas și-a oferit propria susținere rezervată pentru plan, iar acum au loc discuții la Cairo pentru a organiza eliberarea ostaticilor, împreună cu un schimb de prizonieri palestinieni. Bănuiesc că Hamas va căuta întârzieri și va respinge obligația de a dezarma și abandona controlul său de securitate asupra Gazei. Trump are dreptate să mențină presiunea asupra Hamas, scriind sâmbătă că întârzierile sunt inacceptabile, precum și asupra Israelului.
Această săptămână ar putea determina dacă Hamas este în sfârșit pregătită să elibereze ostaticii, iar grupul ar trebui să audă de la toate țările cu influență pentru a face acest lucru fără alte certuri.
Însă planul precizează clar că va fi implementat indiferent de ceea ce spune Hamas în zonele pe care gruparea nu le mai controlează. Acest lucru poate grăbi sfârșitul războiului și o nouă realitate a unei Gaza fără Hamas, o condiție necesară pentru pacea pe termen lung.
Și Israelul trebuie să-și facă partea, inclusiv renunțarea la orice plan de reocupare sau relocare a Gazei – esențial pentru orice astfel de inițiative pe termen lung, așa cum este acceptarea de către Israel în planul lui Trump a „unei căi credibile către autodeterminarea și statul palestinian”.
În esență, SUA au schițat acum sfârșitul războiului din Gaza și calea către coexistența pe termen lung și pacea între israelieni și palestinieni. Multe dintre clauzele sale sunt principii generale, dar cerințele sunt clare: Hamas trebuie să returneze toți ostaticii și să renunțe la controlul său asupra Gazei în schimbul multor prizonieri palestinieni, al unui armistițiu și al retragerii forțelor israeliene. Oricine dorește să oprească acest război oribil ar trebui să solicite acum Hamas să accepte termenii fără întârziere.
Biletul lui Trump la Oslo
Premiul Nobel pentru Pace este acordat în fiecare an pe 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel în 1896. Comitetul își alege destinatarul cu două luni mai devreme - pe 10 octombrie. Trump speră, fără îndoială, că va putea obține premiul săptămâna aceasta. Acest lucru este foarte puțin probabil. Dar anul viitor marchează cea de-a 125-a aniversare a premiului, iar Trump ar putea avea un drept de preemțiune.
Într-o rubrică anterioară, am scris că anul 2026 va fi o poartă de acces între o lume a consolidarii și stabilizării și o dezordine și conflict tot mai accentuate. Războaiele din Gaza și Ucraina sunt două pietre de temelie care, dacă vor fi rezolvate, ar contribui la consolidarea integrării și interconectivității în Orientul Mijlociu și Europa, descurajând, respectiv, ambițiile Iranului și Rusiei, și care au ca urmare a reducerii strategice a riscurilor de conflict privind Taiwanul.
Președintele Trump și echipa sa merită meritul de a fi contribuit la punerea în aplicare a cadrului pentru încheierea ambelor războaie. Dacă pot acum să ducă la bun sfârșit și să nu-și piardă concentrarea în anul următor (un mare "dacă"), atunci Trump va revendica în mod credibil cel de-al 125-lea Premiu Nobel pentru Pace.
Indiferent ce ar putea crede cineva despre președintele Trump și administrația sa în privința acestor două probleme esențiale, războiul și pacea, cu toții ar trebui să sperăm că va reuși.
Comentează