Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele știri ale zilei, printre care și o analiză din Ziarul Financiar referitoare la impactul negativ al apariției low-cost-urilor aeriene asupra natalității din România.
Ziarul Financiar:
Trendul de scădere a natalităţii este vizibil, fiind susţinut de anumite schimbări sociale, culturale, demografice, de apariţia unor joburi în middle management şi de top la care au acces femeile, ceea ce implică faptul că decizia de a face un copil trece pe locul 2; la fel de bine, acest lucru susţine şi ieşirea mult mai uşoară dintr-o relaţie, dar şi creşterea salariilor.
Acum câteva săptămâni, jurnalistul Cristian Tudor Popescu – CTP – a făcut din nou carieră, cu următorul comentariu: ”Copiii se fac pentru părinţi. Dacă îmi spuneţi mie că cei care fac copii au în cap perpetuarea speciei sau demografia României... o să vă spun ceva greu de înghiţit. Oamenii fac copii când au un grad ridicat de insatisfacţie în legătură cu propria lor existenţă în această viaţă. Când oamenii au o viaţă foarte încărcată, foarte completă profesional, sentimental, personal, nu mai simt nevoia să facă copii. Cei care fac copii mulţi sunt săraci, nemulţumiţi în raport cu societatea, care nu au reuşit să realizeze lucrurile pe care le-au dorit şi încearcă să trasfere ratarea lor copiilor: să facă el/ea ce nu am făcut eu, să aibă el/ea ce nu am avut eu şi mai ales să am un sprijin la bătrâneţe“, a spus el la Digi24.
Adică oamenii fac mai mulţi copii când vremurile sunt grele şi mai puţini în perioadele când o duc mai bine. Din punct de vedere economic, e o contradicţie.
Am încercat să mă uit la câţiva indicatori pe care eu îi consider relevanţi pentru România ultimilor 15 ani care să explice, justifice scăderea natalităţii mai mult decât simpla numărare a copiilor care se nasc.
Pentru mine, cel mai interesant indicator economic versus scăderea natalităţii este legat de creşterea explozivă a transportului aerian în România şi apariţia low-cost-urilor.
Nu ştiu dacă aţi observat, dar fetele tinere, urbane, cu laptop în spate, cu căşti la urechi, care ştiu totul despre ce este la H&M, Zara, Stradivarius, Bershka sau buticurile de haine în serie limitată plus ce mai se mai găseşte pe site-urile online, vânează tot timpul ofertele liniilor aeriene low-cost pentru a merge în vacanţă sau în city-breakuri.
Subiectul de discuţie la mese este legat de numărul de oraşe sau în câte ţări au fost, cum au ajuns acolo cu low-cost-ul, adică cu 10-20-30-40-50 de euro, cum faci legăturile între avioane să pleci de la Bucureşti sau din Cluj într-o locaţie din vestul Europei, iar de acolo să ai alte bilete low-cost pentru altă destinaţie. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Din acest moment, lucrurile sunt absolut clare: separatiştii catalani au pierdut pe toată linia şi, prin gestul de vineri, au reuşit să îndepărteze orice formulă posibilă de acceptabilitate la nivel european şi au dat ultima justificare aşteptată de Rajoy pentru intrarea în faza următoare a jocului, adică „punerea sub tutelă cu tot ceea ce va însemna asta în următoarele ore şi zile. Au pierdut şi acel statut de autonomie extinsă de care beneficia Catalonia, au provocat o ruptură gravă şi care va dura mult timp în interiorul societăţii catalane, acum serios divizată între cei pro şi contra taberei separatiste. Au provocat deja pierderi economice grave: peste 1.700 de companii şi-au mutat deja sediul social în alte regiuni ale Spaniei, turismul a scăzut dramatic. Şi, numai vineri, principalele bănci catalane au înregistrat pierderi absolut dramatice: CaixaBank a scăzut cu aproximativ 5%, iar Banco Sabadell a pierdut 6%. Bursa din Madrid a înregistrat şi ea şocul, cu indicele IBEX care a scăzut cu 1,6%. Aceste mişcări s-au rostogolit mai departe, provocând scăderea cu 1,2% a indicelui EUROSTOXX al valorilor bancare europene din Zona Euro. Şi, în funcţie de ce se va petrece în perioada imediat următoare, lucrurile s-ar putea să nu se oprească aici.
Ce se întâmplă acum în Spania, acest eşec total al încercării separatiste, ar trebui să fie o lecţie dură pe care Europa viitorului proiect al unităţii va trebui s-o digere extrem de rapid, trăgând toate învăţămintele necesare, ascultând cu mai multă atenţie semnalele transmise de opinia publică dar şi, în acelaşi timp, elaborându-şi o poziţie de principiu, cât mai clar exprimată, în ce priveşte nivelul admisibil şi absolut legitim, în termenii subsidiarităţii, a proiectelor de autonomie regională şi, în acelaşi timp, trasând odată pentru totdeauna, linia roşie peste care acestea nu pot evolua în sensul ruperii statelor constituţional declarate ca naţionale şi unitare. (Mai multe detalii AICI)
News.ro:
Mai multe teritorii europene şi-au proclamat unilateral independenţă, după al Doilea Război Mondial, mai ales după dislocarea URSS şi a Iugoslaviei, însă cazul catalan este o premieră în Uniunea Europeană (UE), scrie AFP, care prezintă precedente în acest sens.
RĂZBOIUL RECE - CAZUL CIPRIOT
În 1974, naţionalişti ciprioţi greci urzesc o lovitură de stat vizând să alipească insula - o fostă colonie britanică, independentă din 1960 - Greciei. Aceasta eşuează după câteva zile, însă în acest interval trupe turce debarcă în nord, invocând protecţia minorităţii turce.
În noiembrie 1983, şeful comunităţii cipriote turce proclamă independenţa ”Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN)” pe 39% din teritoriu, în care sunt desfăţurate trupe turce. Doar Ankara recunoaşte această entitate.
Mai multe tentative de soluţionare au eşuat.
Ciprul, împărţit, a aderat în 2004 la Uniunea Europeană (UE), al cărei drept se aplică doar în partea de sud a insulei.
PRĂBUŞIREA URSS
Prăbuşirea blocului sovietic antrenează cel mai mare val de mişcări de independenţă din Europa după 1945.
În martie 1990, Lituania este prima Republică din URSS care îşi proclamă independenţa. Trupele sovietice intervin în ianuarie 1991 (13 morţi), dar sfârşesc prin a se retrage.
În paralel, în iunie 1990, Rusia îşi proclamă suveranitatea sub impulsul lui Boris Elţîn. Apoi nouă republici sovietice îşi declară independenţa, în august şi septembrie 1991. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Simona Halep a fost eliminată de la Turneul Campioanelor, după ce a pierdut în două seturi în fața Elinei Svitolina. Jurnalistul și comentatorul de tenis Cristian Tudor Popescu spune însă că Simona Halep nu a ratat acum calificarea, ci în meciul anterior, piedut în fața Carolinei Wozniacki, un meci care a destabilizat-o psihic.
„Mi-e greu să vorbesc, am mai avut situații din astea cu Simona, când a pierdut când toți așteptam să câștige. A avut în față poate cel mai periculos adversar. Ce poate fi mai periculos decât cineva care nu are ce pierde? Svitolina a jucat cu relaxare și tristețe, era deja descalificată”, a spus Cristian Tudore Popescu.
De cealaltă parte, Halep „nu a reușit să gestioneze tensiunea partidei, miza, trebuia sa câștige neapărat”, spune comentatorul de tenis.
În opinia sa, dacă în celălalt meci al zilei, Caroline Wozniacki ar fi câștigat în fața Carolinei Garcia, partida dintre Halep și Svitolina s-ar fi desfășurat altfel: presiunea pe Simona nu ar fi fost atât de mare, iar Svitolina nu ar fi jucat atât de relaxat, pentru că ar mai fi avut o șansă la calificare.
Pe de altă parte, spune Cristian Tudor Popescu, în toate meciurile de la Turneul Campioanelor, inclusiv în cel pe care l-a câștigat, Halep a făcut foarte multe greșeli neforțate. (Mai multe detalii AICI)
