Paleoinuiţii s-au aventurat în urmă cu 4500 de ani pe insulele izolate din Atlanticul de Nord, în largul coastei de Nord-Vest a Groenlandei, conform unui nou studiu care documentează dovezi arheologice legate de rămăşiţele unor adăposturi preistorice identificate pe aceste insule, transmite Live Science care citează un studiu publicat luni în revista Antiquity.
Aceşti inuiţi preistorici, care dispuneau de o tehnologie avansată de navigare şi de construcţie de bărci, au reuşit în repetate rânduri să traverseze primejdioasele ape reci ale Atlanticului de Nord în călătorii spre aceste insule pentru a aduna importante resurse vitale.
Grupul de insule Kitsissut (cunoscut şi sub numele de Insulele Carey) este cel mai vestic punct al Groenlandei. Formată din şase insule mici, Kitsissut este situată în inima unui mediu marin bogat numit polinia, care este o zonă semipermanentă de apă deschisă în mijlocul gheţii marine. Inuiţii contemporani au identificat Kitsissut ca un loc important pentru vânătoarea păsărilor marine şi accesul la ouă, ceea ce a determinat o echipă de arheologi să investigheze insulele pentru urme de activitate preistorică.
În noul studiu, cercetătorii au detaliat rezultatele studiului arheologic efectuat pe trei dintre insule. Aceştia au descoperit aproape 300 de elemente arheologice în studiul lor, cea mai mare concentraţie fiind 15 adăposturi paleo-inuite din vârful insulei Isbjorne. Adăposturile sugerează că oamenii au făcut călătoria dificilă din Groenlanda până la Kitsissut de nenumărate ori.
Adăposturile au fost identificate prin prezenţa unor inele de pietre care indică amenajarea unor corturi cu vetre în centru. Pe baza unui os de animal descoperit într-unul dintre inelele de pietre, arheologii au datat ocuparea la aproximativ 4.000 - 4.475 de ani în urmă.
"Dintr-o perspectivă regională, este vorba de o mulţime de inele de corturi într-un singur loc, într-adevăr una dintre cele mai mari concentraţii", a declarat pentru Live Science într-un e-mail autorul principal al studiului, Matthew Walls, arheolog la Universitatea din Calgary, Canada. Acest lucru sugerează că Kitsissut şi polinia au fost "un loc de întoarcere", a spus Walls. "Nu a fost doar o vizită singulară a unei familii deviate de la curs, de exemplu."
Nu este clar exact cum au ajuns paleo-inuiţi la Kitsissut, dar călătoria minimă de pe ţărmul Groenlandei până la adăposturile de pe insula Isbjorne este de 53 de kilometri, au scris cercetătorii în studiu. Traseul prin marea deschisă este marcat de vânturi laterale neregulate, ceaţă densă şi curenţi puternici - o călătorie extraordinar de riscantă care ar fi durat aproximativ 12 ore pentru a fi finalizată într-o ambarcaţiune cu structură de lemn, acoperită cu piele, tipică popoarelor paleo-inuite.
"Aproape cu siguranţă că făceau aceste traversări în perioada sezonului de vară, care nu durează foarte mult", conform lui Walls.
Paleo-inuiţii s-au îndreptat probabil spre Kitsissut pentru a vâna şi a aduna ouă de păsări polare care alegeau aceste insule pentru a cuibări pe timpul verii. Adăposturile găsite de arheologi sunt situate direct sub stâncile lor de cuibărit, a spus Walls, şi există numeroase oase de păsări în jurul inelelor de piatră.
"Numărul de inele (de piatră) dă senzaţia că este o întreagă comunitate care face traversarea, mai degrabă decât un mic grup de vânătoare", a spus Walls, dar "asta este ceva ce am putea dovedi poate prin săpături suplimentare, oferindu-ne o imagine mai bună a vieţii acestei comunităţi."
Capacitatea paleo-inuiţilor de a naviga pe întinderi de apă deschisă în vase asemănătoare caiacurilor pentru a ajunge la Kitsissut arată angajamentul lor puternic faţă de un stil de viaţă maritim, au scris cercetătorii, dar demonstrează şi abilităţile lor avansate în navigaţie şi tehnologia ambarcaţiunilor.
Comentează