Bucureștenii au de ce să aibă îndoieli că vor alege cei mai potriviți primari pentru ei la alegerile locale din anul acesta. Șase din totalul de șapte edili care ar trebui să le reprezinte interesele au dosare la DNA. Și nu doar votanții din Capitală au probleme cu propriile alegeri făcute acum patru ani. Aproape jumătate din primăriile oraşelor reşedinţă de judeţ nu mai au primarii aleşi în 2012, aceştia fiind în prezent suspendaţi ca urmare a dosarelor penale întocmite de procurorii DNA. Alegerile care se apropie sunt deschise oricărui rezultat, mai ales că în ciuda problemelor penale şi a dosarelor făcute de procurori, mulţi dintre foştii sau actualii edili vor candida în iunie pentru un nou mandat.
Vezi și: SURSE: Mișcări de trupe cu pontențial EXPLOZIV în interiorul PNL
Numai anul trecut peste 100 de primari și o treime din actualii șefi de consilii județene au fost trimiși în judecată în urma acțiunilor procurorilor DNA.
La nivelul Bucureștiului nu doar fostul primar general, Sorin Oprescu are probleme cu DNA. Ultimul intrat în colimatorul procurorilor, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță este acuzat de o evaziune fiscală de peste 70 milioane de lei. Dosare pentru fapte de corupție au și primarii sectoarelor 1,2 și 5, Andrei Chiliman, Neculai Onțanu și, respectiv Marian Vanghelie.
Doi dintre ei, Robert Negoiță și Marian Vanghelie nu au niciun gând să renunțe la candidatura pentru un nou mandat. La fel procedează și fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Fostul edil al Sectorului 4 a demisionat în noiembrie anul trecut, după tragedia de la Colectiv, când a anunţat că se retrage definitiv din viaţa politică. Definitiv a durat însă doar câteva luni. Cotat sus în sondaje, el a trecut peste acest concept și și- a depus candidatura tot pentru primăria acestui sector, în ciuda dosarului de abuz în serviciu şi fals în legătură cu autorizarea clubului Colectiv deschis de procurorii DNA. Edilul sectorului 6, liberalul Rareș Mănescu, nu mai candidează , dar în propriul partid se zvonește că este doar o chestiune de timp până când va completa garnitura de primari penali existentă la nivelul Capitalei.
Apetitul edililor bucureșteni cu probleme în justiție pentru un nou mandat este explicabil. Mulți speră fie să obțină achitarea, fie să prelungească procesele penale în instanță ani buni de acum încolo. Mai ales că finalitatea acestor dosare în fața judecătorilor este încurajatoare. Din generația de edili bucureșteni aleși în 2008, doar fostul primar al sectorului 6, Cristian Poteraș, se află în spatele gratiilor, fiind condamnat la opt ani de închisoare, cu executare, pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri.
În teritoriu, mulți dintre primarii municipiilor și capitalelor reşedinţă de judeţ, aleşi în iunie 2012, au probleme penale: sunt condamnaţi, se află în arest sau sub control judiciar, sunt trimişi în judecată, urmăriţi penal sau declaraţi incompatibili. Astfel, 21 de primării județene sunt vacantate, după ce aleșii lor au fost suspendați din funcții pentru fapte de corupție.
O bună parte dintre ei nu ezită să continue cu aventura lor politică, candidând pentru un nou mandat fie din partea partidului de proveniență, fie pe listele altui partid, mai permisiv cu așa-numitele criterii de integritate, fie ca independenți, în speranța ca, după parlamentare, să fie adoptați de un partid sau altul.
Este și cazul primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe care PSD nu o lasă din brațe deși este acuzată de luare de mită. UDMR a dispus retragerea lui Borboly Csaba din cursa pentru primăria Miercurea Ciuc, după ce edilul demisionar Raduly Robert a scăpat de sub incidența controlului judiciar. Acesta din urmă candidează pentru un al patrulea mandat consecutiv. Atât Raduly Robert, cât și Borboly Csaba sunt trimişi în judecată de DNA pentru infracţiuni asimilate corupţiei.
La Tulcea, edilul suspendat Constantin Hogea vrea un nou mandat, chiar și ca independent, după ce anul trecut a fost arestat preventiv pentru mită şi a fost trimis în judecată de DNA în stare de arest la domiciliu. Într-o situație similară este și edilul de Târgu Mureș, Dorin Florea. Deși nu este susținut de PNL pentru un nou mandat, primarul urmărit penal pentru abuz în serviciu candidează ca independent, sperând ca mai târziu, după încheierea ciclului electoral, să fie reprimit înapoi în partid.
O situație asemînătoare poate fi regăsită la Galaţi, acolo unde actualul primar, Marius Stan, va candida pentru al doilea mandat deși ANI l-a găsit în stare de incompatibilitate. La Botoşani, liberalul Cătălin Flutur, fost primar al oraşului, va candida deși este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu.
După ce a trecut pe la mai multe partide, ultimul fiind UNPR, edilul de Baia Mare, Cătălin Cherecheş a anunțat că va candida din nou ca în 2012, din postura de independent. Din toamna anului trecut, este urmărit penal pentru luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.
La Brașov, George Scripcaru strânge semnături pentru o candidatură ca independent după ce a așteptat ceva vreme să vadă dacă PNL îl susține în mod oficial pentru un alt mandat. Este acuzat de abuz în serviciu și luare de mită.
Refuzat pe ultima sută de metri de către liberalii presați de presă, fostul primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea, Mircia Gutău va candida din partea PER, deși a ajuns în spatele gratiilor fiind condamnat pentru corupție.
Iar lista ar putea continua cu o serie de primari penali ai orașelor mai mici de 100.000 de locuitori și, mai ales a comunelor. Această inflație de primari candidați cu dosare de corupție este favorizată de actualele prevederi legislative.
Criteriile de integritatea adoptate de partide după tragedia de la Colectiv sunt mai mult de ochii lumii. În paralel, nici legea alegerilor locale, nici o altă lege conexă nu restricționează candidaturile celor care au probleme în justiție, cât timp nu există o sentință definitivă în urma căreia să le fie interzise drepturile electorale și dreptul de a mai fi aleși pe o anumită perioadă. Mai mult există pericolul să fie anulată și decizia Instanței Supreme prin care se stabilea ca toţi edilii condamnaţi definitiv, chiar şi cu suspendare să fie demişi. Deja proiectul de lege care elimină din schemă edili cu sentințe de suspendare a trecut de Senat și de comisiile parlamentare de la Camera Deputaților, cameră decizională în materie.
Comentează