Premium
Noi amănunte ies la iveală despre felul în care Sebastian Ghiță percepea taxe de protecție de la firmele care participau la licitații și care câștigau contracte cu statul. Potrivit anchetatorilor, Ghiță percepea sume imense atât de la cei care doreau să lucreze cu statul, cât și de la firmele care aveau deja contracte în desfășurare dacă voiau să își încaseze banii de la stat pentru serviciile prestate.
ALERTĂ - Decizia BOMBĂ a Curții Constituționale: Dragnea NU poate fi premier
Principalii lideri de opinie SCAD drastic în preferințele românilor. Cine rămân preferații/ sondaj
În atenția procurorilor DNA sunt, de exemplu, 7 contracte cu Ministerul Economiei și Transelectrica, în valoare totala de 14.511.883 euro, pentru semnarea cărora Ghiță ar fi pretins și primit peste 4 milioane de lei (4.118.388 lei). La fel, la Ministerul Mediului, pentru a facilita un contract de aproape 167 de milioane de lei (166.782.737 lei), Sebastian Ghiță ar fi primit 22.516.573 lei.
Și celebrul contract privind crearea Dosarului electronic de sănătate i-ar fi adus lui Sebastian Ghiță circa 6 milioane de lei, mai spun procurorii DNA. Chiar dacă Teamnet International a participat la această licitație, iar câștigător a fost UTI Sistem, acest lucru nu înseamnă că Ghiță nu a avut de câștigat, el intermediind, potrivit procurorilor, și câștigarea contractului de către UTI chiar dacă această firmă avea aparent calitatea de concurent.
Alte instituții publice care au acordat contracte de servicii IT din care Ghiță a obținut taxă de protecție au fost Agenția Națională de Cadastru, Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Consiliile Județene Tulcea și Brașov. Suma generală obținută de fostul deputat pe această cale ar depăși 50 de milioane de lei, iar procurorii au identificat modalitățile prin care Cristian Anastasescu si Bogdan Padiu, cei care au condus firmele controlate de Sebastian Ghiță, au extras și justificat acești bani prin contracte fictive de servicii IT ale firmelor Asesoft și Teamnet cu firmele de la care politicianul trebuia să primeasca bani. Cele două firme nu prestau servicii, ci doar încasau sumele de protecție și le direcționau către fostul deputat.
Această adevărată caracatiță care a funcționat în România timp de câțiva ani buni a dus la situația incredibilă în care firmele private nu puteau câștiga contracte cu statul și nici nu le puteau desfășura ulterior în condiții normale dacă nu plăteau protecția necesară față de Sebastian Ghiță.
