Fostul ministru de Finanțe și vicepremier în guvernul Victor Ponta, Daniel Chițoiu, a primit o condamnare mai severă în dosarul de ucidere din culpă: de la 3 ani cu suspendare s-a ajuns la 4 ani de închisoare cu executare. Judecătorii au reținut că, pe parcursul a cinci ani, inculpatul a întârziat desfășurarea procesului și a încercat să exercite presiuni asupra completului de judecată, potrivit motivării deciziei definitive. Demersurile făcute în apel au avut, în final, efect contrar intereselor apărării, în condițiile în care instanța a decis nu doar majorarea pedepsei, ci și schimbarea regimului de executare.
Accidentul de pe DN7 și urmările acestuia
Evenimentul rutier s-a produs la data de 26 decembrie 2019, când Daniel Chițoiu conducea un Audi A5 pe DN7, între Pitești și Râmnicu Vâlcea, pe raza comunei Cotmeana, sat Zamfirești.
Din actele dosarului reiese că, timp de aproximativ cinci secunde, a pierdut controlul direcției, a intrat pe sensul opus și a lovit frontal un autoturism Dacia Logan. Consecințele au fost decesul a două persoane și rănirea celei de-a treia.
Ce prevede legea și ce limite s-au aplicat în acest caz
Articolul 192 din Codul penal stabilește pentru uciderea din culpă o pedeapsă cu închisoarea între 1 și 5 ani.
Dacă fapta are ca rezultat moartea a cel puțin două persoane, limitele se majorează cu jumătate.
În situația lui Daniel Chițoiu, instanța a reținut un interval de pedeapsă cuprins între 3 ani și 10 ani și 6 luni.
Condamnarea la fond și decizia definitivă
La 9 aprilie 2025, Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Daniel Chițoiu la 3 ani de închisoare cu suspendare și la 120 de zile de muncă în folosul comunității.
Ulterior, la 8 ianuarie 2026, Curtea de Apel Pitești a admis apelul și a stabilit o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare, modificând și modalitatea de executare.
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 3/2026 pentru a vedea de ce s-a ajuns la detenție, deși prima instanță dispusese suspendarea pedepsei.
De ce nu s-a schimbat evaluarea probelor, dar s-a schimbat pedeapsa
Din hotărârea definitivă rezultă că instanța de apel nu a reconsiderat situația de fapt și nici probele administrate, ci a pus accent pe conduita avută de inculpat pe parcursul judecății. Judecătorii arată:
„Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, materialul probator administrat în cauză dovedind, dincolo de orice îndoială rezonabilă, atât existența infracțiunii de ucidere din culpă, cât și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia.
În declarațiile sale, inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția.
În declarațiile sale și în apărările formulate, inculpatul a susținut că a părăsit, într-adevăr, sensul său de mers, dar a recurs la această manevră tocmai pentru a evita o coliziune cu autoturismul condus de victimă care, la rândul său, își părăsise banda de mers.”
Instanța mai reține că apărările potrivit cărora ieșirea pe contrasens ar fi fost intenționată, pentru evitarea unui pericol, nu au fost susținute de probe.
„Comportament inacceptabil” și presiuni asupra instanței
Curtea de Apel Pitești a calificat conduita procesuală drept „inacceptabilă”, făcând trimitere la cereri repetate de recuzare și la sesizări adresate Inspecției Judiciare, considerate menite să exercite presiune asupra judecătorului și să ducă la prelungirea procedurilor până la împlinirea termenului de prescripție.
Judecătorii arată că au fost avute în vedere atât circumstanțele accidentului, cât și urmările acestuia, dar și modul în care s-a desfășurat procesul:
„La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului), exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil.
(…) acest comportament procesual, suprapus totuși și pe o schimbare de titular al completului, a dus la o tergiversare nejustificată a cauzei, care a cunoscut o desfășurare timp de aproape cinci ani pe rolul primei instanțe.”
Instanța a mai subliniat că, în apel, conduita procesuală a fost una corectă, iar apărarea a fost asigurată de un alt avocat decât la fond.
Nerecunoașterea faptei și încercarea de a transfera vina
Un alt element reținut de judecători a fost refuzul constant de a admite responsabilitatea și tentativa de a atribui victimei o parte din vină:
„Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției, cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.”
Pe acest fond, Curtea de Apel a decis majorarea pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție, precum și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, potrivit art. 66 alin. 1 lit. i din Codul penal:
„În aceste condiții, vom mări pedeapsa aplicată inculpatului la 4 ani de închisoare, care va fi executată în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal.
Totodată, în acord și cu solicitarea procurorului, la pedepsele complementară și accesorie vom adăuga și interzicerea exercitării dreptului de a conduce autovehicule (…)”.
Ce a reținut Judecătoria Pitești despre apărarea de la fond
Jurnaliștii de Libertatea au consultat și Hotărârea nr. 744/2025 din 9.04.2025 a Judecătoriei Pitești, pentru a analiza modul în care s-a desfășurat judecata în primă instanță.
Din document rezultă că apărătorul lui Daniel Chițoiu a formulat plângeri la Inspecția Judiciară, invocând o presupusă „lipsă de imparțialitate”.
Instanța a notat inclusiv intervenții ale avocatului prin care se sugera oportunitatea unei abțineri din partea judecătorului, în paralel cu formularea unei cereri de recuzare, aspect calificat drept nepotrivit:
„Instanța apreciază că această conduită procesuală nu poate exista în niciun proces penal, indiferent de complexitate și de părțile implicate.”
Judecătorii au arătat și că referirile la alte demersuri, fără legătură directă cu soluționarea cauzei, nu ar fi trebuit aduse în fața completului.
Tentative de a pune sub semnul întrebării starea victimei
Instanța de fond a considerat o „lipsă de asumare” faptul că apărarea a depus articole de presă despre un accident anterior în care ar fi fost implicată victima și a cerut date medicale pentru a susține că aceasta nu ar fi fost aptă să conducă.
Judecătoria Pitești a consemnat:
„Cum deja s-a arătat, inculpatul are dreptul să propună orice fel de probe în apărare, dar referirea la eventuale probleme de sănătate ale victimei care conducea mașina implicată în accident și cercetarea acestora reprezintă, pentru instanță, o lipsă de asumare față de cele întâmplate, eveniment care a avut un deznodământ tragic, decesul a două persoane, indiferent de vârstă, de patologiile existente, de modul în care una dintre acestea a dobândit permisul și indiferent de fișele medicale.”
Comentează