Premium
Judecătorul de drepturi și libertăți cetățenești de la Judecătoria Sectorului 4 și-a motivat decizia de a-i ține în arest la domiciliu pe cei 3 patroni de la clubul Colectiv, dar și pe cei ai firmei de efecte pirotehnice responsabili pentru artificiile din noaptea de 30 octombrie.
Citește și: Vești minunate pentru românii cu credite în euro: Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria post-decembristă
Cei doi patroni, soț și soție, i-au șocat pe judecători când le-au cerut să fie puși în libertate și nu în arest la domiciliu pe motiv că vor să facă bani ca să aibă cu ce să își plătească ratele la bancă. Conform copiei încheierii ședinței de judecată de pe 28 decembrie 2015 intrată în posesia redacției STIRIPESURSE.RO, ”judecătorul observă cu surprindere că preocuparea inculpatei Niță Daniela Ioana vizează activitatea societății comerciale pe care o administra și care în prezent nu mai funcționează, deși în mod normal în această perioadă a sărbătorilor obișnuia să încaseze câștiguri substanțiale datorită evenimentelor pe care le organiza.”
Citește și: GAFĂ antologică la B1 TV: Ce a putut să apară la emisiunea lui Sabin Orcan
Iată motivarea judecătorului:
”În ceea ce privește susținerea inculpatului Niță Cristian Mihai în sensul că situația sa personală impune înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, judecătorul nu o poate primi. Astfel, judecătorul consideră că circumstanțele personale ale inculpatului au fost deja avute în vedere și li s-a dat eficiență în condițiile în care inculpatul nu se află în prezent sub imperiul celei mai severe măsuri preventive, ci este arestat la domiciliu. De asemenea, judecătorul nu poate fi de acord cu inculpatul care afirmă că măsura arestului la domiciliu ar fi prea aspră în raport de infracțiunile de care este acuzat, dat fiind că acestea sunt infracțiuni de o gravitate ridicată care împiedică înfăptuirea justiției și pentru care forma de vinovăție este intenția.
Citește și: ”Aroganța” premierului Dacian Cioloș: Pe ce dă 23.500 de euro
Totodată, judecătorul observă cu surprindere că preocuparea inculpatei Niță Daniela Ioana vizează activitatea societății comerciale pe care o administra și care în prezent nu mai funcționează, deși în mod normal în această perioadă a sărbătorilor obișnuia să încaseze câștiguri substanțiale datorită evenimentelor pe care le organiza. Deși judecătorul are în vedere că activitatea desfășurată în societate era aducătoare de venituri care asigurau traiul zilnic inculpatei și că este firească o oarecare grijă pentru evoluția acestei societăți, judecătorul nu poate să nu observe că în ciuda urmărilor deosebit de grave ale infracțiunilor de care este acuzată inculpata, aceasta nu pare să conștientizeze pe deplin semnificația celor întâmplate. La fel ca și în cazul inculpatului Niță Cristian Mihai, judecătorul nu pierde din vedere prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpata Niță Daniela Ioana, însă consideră că imposibilitatea acesteia de a realiza gravitatea evenimentului produs creează premisele ca aceasta, odată aflată sub imperiul unei măsuri preventive mai ușoare (precum controlul judiciar) să afecteze buna desfășurare a procesului penal. Desigur că și în cazul său cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar poate fi admisă la momentul la care aceasta va apărea ca justificată, iar măsura controlului judiciar va putea răspunde în mod adecvat circumstanțelor reale și personale incidente, însă la acest moment o astfel de cerere apare ca vădit neîntemeiată.
Citește și: Dacian Cioloș a făcut anunțul pe care-l așteptau românii: Ce se întâmplă cu Gabriel Biriș
Cu privire la posibilitatea de luare a unei măsuri de prevenţie mai puțin restrictive, pentru motivele arătate anterior, judecătorul consideră că luarea unei astfel de măsuri nu poate fi compatibilă cu gradul de pericol social al inculpaților şi al faptelor acestora. Instanţa consideră că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin restricționarea libertății lor temporar.
Totodată, necesitatea de a asigura o bună desfășurare a procesului penal, mai ales în condițiile în care mai există o serie de aspecte care trebuie lămurite, impune prelungirea arestului la domiciliu pentru inculpații Gancea Paul-Cătălin, Mincu Costin, Zaharia Viorel, Niță Cristian-Mihai și Niță Daniela-Ioana, aceasta fiind la momentul actual măsura preventivă care răspunde în mod adecvat tuturor necesităților cauzei. De altfel, această chestiune este indubitabilă în special în ceea ce îi privește pe inculpații Niță, acuzați de infracțiuni care afectează înfăptuirea justiției.
Citește și: Ce altă starletă i-a luat locul Adelinei Pestrițu la Kanal D / Fotografii cu ea dezbrăcată
Analizând mijloacele de probă de la dosarul cauzei, astfel cum acestea au fost menționate anterior, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul Anastasescu George-Alin a săvârşit fapta de care este acuzat. Totuși, judecătorul observă că prelungirea măsurii arestării preventive nu este justificată pentru acest inculpat.
Astfel, judecătorul apreciază că perioada în care inculpatul s-a aflat sub imperiul măsurii arestării preventive a fost suficientă pentru a-l determina pe acesta să reflecteze la fapta săvârșită și la consecințele acesteia. De altfel, pe tot parcursul urmăririi penale şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi acesta a manifestat regret pentru evenimentele petrecute, aspect credibil în condițiile în care în incidentul produs și-au pierdut viața inclusiv prieteni, cunoștințe și angajați. De asemenea, judecătorul observă că până în prezent inculpatul a dat mai multe declarații detaliate cu privire la producerea evenimentului și a pus la dispoziția organelor de urmărire penală documentele solicitate, contribuind astfel la aflarea adevărului.
Citește și: Membru CSM, cerere către Klaus Iohannis: Vrem transparență pentru ofițerii acoperiți din justiție
Totodată, judecătorul consideră că vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita corespunzătoare avută anterior săvârșirii faptei, existența unei familii care îl sprijină și a unui domiciliu stabil sunt elemente care trebuie avute în vedere la analiza măsurii preventive sub care se impune ca cercetările penale să fie continuate față de acest inculpat. Faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală este un argument în plus pentru ideea că perioada petrecută în arest a fost suficientă pentru ca acesta să conştientizeze gravitatea faptei comise nefiind necesară prelungirea perioadei de arest preventiv. De altfel, judecătorul consideră că măsura arestării preventive nu trebuie să dobândească, prin prelungirea duratei sale, un caracter punitiv, acesta nefiind scopul său.
Citește și: Reacția României după ce Coreea de Nord spune că a testat o bombă cu hidrogen
În plus, judecătorul constată că ceilalți cinci inculpați din prezenta cauză (Zaharia Viorel, Niță Cristian Mihai și Niță Daniela Ioana, Mincu Costin și Gancea Paul Cătălin) se află deja în arest la domiciliu, unii dintre ei fiind într-o situație mai grea decât a inculpatului Anastasescu, iar alții în aceeași situație (din punct de vedere al acuzațiilor aduse lor de către organele de urmărire penală până în prezent). Prin urmare, pentru considerente de echitate, judecătorul apreciază că în aceste condiții se impune ca urmărirea penală să se desfășoare și în cazul inculpatului Anastasescu sub puterea unei măsuri preventive mai ușoare. În concret, judecătorul nu poate identifica niciun motiv pentru care acest inculpat să rămână în continuare în arest preventiv de vreme ce pentru ceilalți inculpați s-a stabilit prin încheieri definitive ale instanței superioare că măsura arestului la domiciliu este măsura preventivă necesară și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse.”, se arată în document.
