Premium
Adevarul:
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat zilele trecute că prăbuşirea URSS putea fi evitată, dar că Partidul Comunist a promovat idei devastatoare pentru ţară.
„Ştiţi ce părere am cu privire la dezintegrarea Uniunii Sovietice. Nu era necesar să se facă acest lucru. Se puteau efectua reforme, inclusiv cu caracter democratic”, a spus preşedintele rus, la o întâlnire cu liderii partidelor politice la Kremlin.
În acelaşi timp, el a menţionat că Uniunea Sovietică era condusă de Partidul Comunist, „nu de alt partid, care promova ideile naţionalismului sau alte idei distructive pentru orice stat, dar comuniştii au dus politici distructive”, a subliniat el.
Lenin a plantat bomba sub URSS
Vladimir Putin l-a acuzat pe liderul bolşevic Vladimir Lenin că a plantat ideile ce au dus la colapsul URSS. „E bine ca ideile să influenţeze conducerea, dar numai când ideile duc la rezultate bune, nu cum s-a întâmplat cu Vladimir Ilici”, a spus Putin. „În cele din urmă acea idee a dus la căderea URSS”, a continuat acesta, arătând că „au fost atât de multe idei, precum oferirea de autonomie regiunilor”, şi altele.
Acestea „au plantat o bombă atomică sub construcţia numită Rusia, care a explodat mai târziu. Nu aveam nevoie de o revoluţie globală”, a spus liderul de la Kremlin.
Pentru liderul de la Kremlin dezintegrarea URSS este, potrivit propriei declaraţii – „cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX” şi în consecinţă şi-a pus în gând să refacă bucată cu bucată Imperiul.
Sub mandatele lui Vladimir Putin, Rusia a revenit în forţă în jocul global de putere, după o pauză de 25 de ani. Strategii politici vor trebui să se obişnuiască cu acest fapt şi, mai bine, să-i înţeleagă logica, scrie Agnia Grigas, cercetător la Atlantic Council, în cartea intitulată „Dincolo de Crimeea”.
Rusofonii, armele liderului de la Kremlin
Grigas oferă o perspectivă nouă asupra modurilor în care Kremlinul foloseşte 35 de milioane de ruşi, împrăştiaţi în întreg spaţiu fost sovietic, pentru propriile sale scopuri geopolitice. Şi anume, refacerea imperiului, scrie revista americană „Newsweek“.
Moscova foloseşte o combinaţie aparent inofensivă de instrumente de soft power, inclusiv instrumente culturale, economice şi lingvistice. Simultan sau ulterior, Kremlinul utilizează diferite politici menite să sprijine drepturile acestor vorbitori de limba rusă.
Aceste politici sunt însoţite de intensă o campanie de propagandă, privind necesitatea urgentă de a-i proteja pe aceşti cetăţeni. Pasul final ar urma să fie anexarea completă a unui teritoriu, ca în cazul Crimeei sau înfiinţarea de entităţi separatiste care acţionează de facto ca protectorate ruseşti.
Autoarea dă ca exemple imixtiunea agresivă a Moscovei în afacerile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ceea ce a dus la crearea conflictelor îngheţate din Transnistria, Donbas şi Caucaz.
Agnia Grigas atrage atenţia şi asupra celor trei state baltice. Există un mare pericol de destabilizare în regiuni precum Ida-Viru din Estonia, unde vorbitorii de limbă rusă sunt în proporţie de 80 la sută din populaţie. Sau în Latgale, din Letonia, unde ruşii alcătuiesc aproape 39 la sută din populaţie şi reprezintă un mare risc de destabilizare.
Ziarul Financiar:
Marii Britanii nu ar trebui să îi fie oferite privilegii speciale la piaţa comună în timpul negocierilor exitului din Uniunea Europeană, a spus preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi.
”Orice deznodământ ar trebui să fie atins pe premisa că toţi participanţii la discuţii sunt supuşi aceloraşi reguli”, a spus preşedintele BCE către Parlamentul European într-un discurs luni. ”Este foarte greu să îmi imaginez că o înţelegere în care ar fi percepută ca discriminatorie ar putea juca un rol pozitiv în stabilitatea Uniunii Europene”, a adăugat el.
De la Referendumul pentru Brexit din 23 iunie, guvernul Marii Britanii a încercat să obţină acces la piaţa comună fără să accepte toate condiţiile, în special cele legate de libera circulaţie a oamenilor.
Polonia, cel mai mare exportator de muncitori în Marea Britanie, s-a alăturat săptămâna trecută unui cor de voci din Europa de Est care semnalează că îşi vor folosi dreptul de veto în orice înţelegere care ar eroda drepturile cetăţenilor săi de a munci în spaţiul comunitar.
Draghi a spus că în timp ce BCE nu are un rol oficial în negocierile pentru Brexit, poate să vorbească în calitate de consilier. El a notat de asemenea că banca centrală are jurisdicţie asupra sistemului de plată şi că ar putea să trebuiască să schimbe cadrul legislativ pentru pieţele din uniune.
”Europenii le cer instituţiilor să aducă beneficii tangibile vieţii lor de zi cu zi”, a spus el la Bruxelles. ”Acţiunile luate de guvernele naţionale trebuie să aducă creştere, să reducă şomajul şi să dea putere indivizilor, precum şi să ofere protecţie celor mai vulnerabili”, a adăugat el.
