Premium
Preşedintele Klaus Iohannis a ales un moment strategic pentru a muta cu Mihai Răzvan Ungureanu la şefia Serviciului de Informaţii Externe. Nominalizarea loveşte direct în unitatea coaliţiei de guvernare, după ce UNPR a anunţat că va vota pentru MRU. Lipsa consultărilor cu partidele politice înainte de desemnarea fostului premier pentru funcţia de director al SIE este comparată de jurnalistul Ion Cristoiu cu situaţia desemnării şefului SRI, când au avut loc ample discuţii. Concluzia lui Cristoiu e una dură: dacă Parlamentul acceptă să i se impună de la Cotroceni un director la SIE, principala instituţie a democraţiei se transformă în "Marea Adunare Naţională a Căcăcioşilor".
"Raportînd momentul MRU la momentul Eduard Hellvig, vom remarca imediat și cu ochii închiși o diferență ca de la cer la pămînt în materie de aparențe democratice:
1. Față de momentul 19 februarie 2015, Klaus Iohannis n-a acordat nici cea mai mică atenție procedurii democratice a consultării. Chiar dacă, așa cum a fost cazul cu UNPR, această procedură e îndeplinită de ochii lumii, în cazul directorilor civili ai Serviciilor, ea rămîne crucială. Consultarea partidelor, dar mai ales acceptul unei cît mai mari părți a clasei politice, dă legitimitate democratică directorului unui Serviciu. Admițînd că MRU va trece de Parlament, legitimitatea sa democratică e pusă sub semnul îndoielii. Va trece drept un om de-al lui Klaus Iohannis, și prin asta, al PNL, impus cu forța de președinte, sau mai degrabă de Forțele Obscure care-l controlează pe președinte.
2. În cazul SRI, Klaus Iohannis ne-a explicat de ce a optat pentru Eduard Hellvig, ne-a istorisit chiar și momente din procesul de decizie. Impresia de respectare a transparenței democratice, a nevoii vitale de explicare și justificare a unei hotărîri la cel mai înalt nivel, a rămas deosebit de puternică. Nimic din aceste condiții nu numai democratice, dar și de bun simț n-au fost îndeplinite în cazul SIE. Partidele parlamentare n-au fost consultate. Opiniei publice nu i s-a dat nici o explicație. Decizia se definește printr-o secretomanie de tip stalinist.
Impresia puternică e de nume impus printr-un gest arbitrar, dictatorial, sau și mai rău de nume impus președintelui de Forțe Obscure.
3. Deși om politic și el, Eduard Hellvig n-a avut o expunere de vedetă mediatică înainte de a fi numit la șefia SRI. S-ar putea spune că, în cazul său, președintele a ținut cont de ceea ce el declara drept angajament: „Eu sînt ultimul care vrea să politizeze serviciile. Eu vreau să nominalizez persoane civile care au capacitatea să conducă bine serviciile secrete.”
MRU e o personalitate a politicii românești. A fost unul dintre candidații cu șanse la candidatura la Președinție, a fost premier (bun după opinia mea), a trecut drept un posibil premier al PNL, a avut după scrutin o aprigă activitate politică. Dacă despre Eduard Hellvig puteam spune că e o persoană civilă, despre MRU spunem că e un politician de excepție. Dincolo de ciudățenia de a-l scoate din jocul politic pe unul dintre politicienii de stil nou, necesar României actuale, imaginea de om politic a lui MRU face din decizia lui Klaus Iohannis una eminamente politică, în contrast cu angajamentele de pînă acum.
Cu prilejul desemnării lui Eduard Hellvig, Klaus Iohannis anunța că va lua decizia la momentul potrivit și că nu va dura prea mult. De durat a durat (patru luni!), situație greu de explicat dacă nu ținem cont de precizarea: La momentul potrivit. Acesta e momentul potrivit pentru Klaus Iohannis. Pentru că în acest moment, cu un PSD paralizat, cu un Gabriel Oprea supus pe deplin Jupînului de la Cotroceni, Klaus Iohannis, sau mai degrabă cei care au în buzunarul de la uniformă cheița Raței mecanice, au posibilitatea de a mai testa încă odată tăria Parlamentului.
Asta după testul Șase cereri de arestare preventivă pentru Elena Udrea, testul adoptării fără dezbateri a Strategiei Naționale de Apărare, testul suspendării de către Binomul SRI-DNA a mandatului de deputat al lui Sebastian Ghiță.
E singura explicație la faptul că, spre deosebire de momentul Eduard Hellvig, Klaus Iohannis a sfidat toate aparențele democratice, străduindu-se din răsputeri să lase impresia unui act gen Așa vor mușchii mei!
Așa cum am mai spus din punctul de vedere al persoanei care e MRU funcția de director al SIE nu ridică nici o problemă, în afara celei că fostul premier e tras astfel pe linie moartă față de ambițiile sale politice.
Dar din punct de vedere al Loviturii de forță prin care Klaus Iohannis vrea să-l impună la SIE pe MRU, Parlamentul e pus în fața unei provocări antidemocratice.
Dacă MRU trece de Parlament, principala instituție a statului de Drept mai face un pas nu către Marea Adunare Națională, cum s-ar putea crede, ci către Marea Adunare Națională a Căcăcioșilor", scrie Cristoiu într-un editorial publicat pe evz.ro.
