România încearcă să înscrie Ansamblul Brâncuşi din Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Doar că demersurile în acest sens au fost de-a dreptul jenante. Oficial, Institutul Național al Patrimoniului a motivat că a fost retras dosarul de candidatură pentru „completări“, ascunzând însă problemele de fond, din cauza cărora Comitetul Patrimoniului Mondial nu a decis includerea operelor de la Târgu Jiu pe listele UNESCO.
Ziarul România Liberă a intrat în posesia dosarului depus de către Ministerul Culturii la UNESCO și arată cât de neprofesionist a fost întocmit. Un capitol din acest raport este plin de greșeli de limbă, de cuvinte inexistente în franceză și de repetiții supărătoare. O frază la începutul textului a fost copiată de pe Wikipedia.
„Traducerea în limba franceză este dezastruoasă, cu acorduri greșite între substantiv și adjectiv, cu terminații inexistente, cu virgule și predicate lipsă, cu articole și prepoziții puse greșit și cuvinte folosite aiurea. Maltratat lingvistic, textul despre ansamblul de la Târgu Jiu devine o aberație totală, coșmarul despre Brâncuși al unui elev mediocru, care are a doua zi lucrare la franceză“, a comentat traducătoarea Luiza Vasiliu, pentru România Liberă.
Instituția responsabilă pentru acest demers este Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, care însă nu vrea să comunice câți bani publici au fost cheltuiți pentru întregul proiect. Potrivit surselor RL, peste 30.000 de euro a costat realizarea dosarului.
Pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial, bunul propus trebuie să corespundă unor criterii. Primul criteriu este ca produsul cultural să fie o capodoperă, iar al doilea să reprezinte o sursă de inspirație pentru domeniul respectiv. Pledoaria românilor ar fi trebuit să fie construită plecând de la aceste idei.
„Capodopera este unică. Ei au plecat de la ideea că Brâncuși este cunoscut peste tot în lume. În câteva pagini se putea spune că Brâncuși este inegalabil în secolul XX și unul dintre cei mai mari sculptori europeni din toate timpurile. Accentul trebuia pus că acest tip inegalabil nu a făcut decât un singur ansamblu monumental. Ei, în schimb, au încercat să explice, fără să știe s-o facă, ce semnificație a avut sau nu a avut acest ansamblu. Ce a vrut și ce nu a vrut Brâncuși să spună. Asta este fără importanță. Au comparat cu alte bunuri înscrise pe listă. Asta e valabil când vrei să înscrii o nouă catedrală gotică, sau o nouă biserică bizantină, sau o altă clădire din secolul XX. Dar la Brâncuși, raportul trebuia să transmită ideea că ansamblul este unic și inegalabil“, a comentat sub anonimat, pentru RL, un expert UNESCO.
Vezi şi: Autoritățile române au ratat șansa să includă operele lui Brâncuși în patrimoniul UNESCO
Comentează