Autoritățile române au ratat șansa să includă operele lui Brâncuși în patrimoniul UNESCO

România dorește ca Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Aleea Scaunelor să fie incluse în patrimoniul UNESCO. Cu toate acestea, statul român a ratat această șansă. Ministerul Culturii a retras dosarul trimis spre aprobare la UNESCO, după ce specialiştii care verifică documentaţia au transmis că subiectul a fost tratat cu superficialitate de autorităţile române. Raportorii spun că nu sunt convinşi de importanţa Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu şi de unicitatea lui. Autorităţile române vor reveni cu o cerere când vor fi pregătite să-l prezinte pe Brâncuşi la adevărata lui valoare.

România vrea de 24 de ani să introducă în patrimoniul mondial Masă Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului şi Aleea Scaunelor. Abia în 2011 autorităţile au început să pregătească un dosar pentru candidatură, iar actele au ajuns anul trecut la o comisie de analiză ce lucrează pentru UNESCO.

În ciuda timpului îndelungat, statul român nu a fost convingător. Argumentul că operele lui Constantin Brâncuşi pot fi comparate cu alte monumente ale Mişcării Moderniste din Patrimoniul Mondial nu i-a impresionat pe specialişti.

„Relevanţa acestor monumente celebre, faţă de ansamblul de sculpturi din Târgu Jiu este, în cel mai bun caz, superficială. Nu au fost îndeplinite condiţiile de autenticitate şi integritate pentru întreaga serie ca un memorial”, a venit răspunsul oficial, citat de Digi24.

În consecinţă, Ministerul Culturii a decis retragerea dosarului, pentru a-l îmbunătăţi.

„Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, am fi riscat ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă vreodată pe Lista Patrimoniului Mondial”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Trei instituţii din România au pregătit documentaţia: Primăria Târgu Jiu, Ministerul Culturii şi Institutul Naţional de Patrimoniu. Autorităţile de la Târgu Jiu admit că dosarul de candidatură putea fi mai bine scris.

„Instituţiile care au fost implicate în alcătuirea acestui dosar ar fi trebuit să aibă o mai bună comunicare, inclusiv cu mass-media, prin care să explice demersurile făcute, documentele întocmite şi raporturile pe care le-a avut cu comitetul UNESCO”, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de Cultură Constantin Brâncuşi.

„E o mare nedreptate care i se face lui Brâncuşi. Din jurul lui Brâncuşi trebuie eliminată mediocritatea”, afirmă Paul Popescu, critic de artă.

Din România, pe Lista Patrimoniului Mondial se află Mănăstirea Horezu din Vâlcea, Delta Dunării şi câteva dintre bisericile din nordul Moldovei.