Cum ține Israelul în detenție sute de palestinieni fără acuzații și fără probe (BBC)

Cum ține Israelul în detenție sute de palestinieni fără acuzații și fără probe (BBC)

Televiziunea britanică BBC susține că statul Israel ar ține în detenție sute de palestinieni fără acuzații și fără a avea probe împotriva acestora. Într-un reportaj efectuat în Cisiordania, mai mulți palestinieni acuză că ar fi fost deținuți în Israel în mod ilegal, anunță adevarul.ro.

Yazen Alhasnat este un adolescent în vârstă de 17 ani, recent eliberat din închisoare, la aproape cinci luni de la arestarea sa, în timpul unor raiduri militare israeliene făcute la ora 4 dimineața.

Yazen susține că a fost ținut sub "detenție administrativă" - o politică de securitate îndelungată, moștenită de la britanici, care permite statului israelian să închidă oamenii în mod indefinit fără acuzații și fără a prezenta nicio probă împotriva lor.

"Există un dosar secret", a declarat Yazen. "Ei nu îți spun ce conține", a continuat acesta.

Adolescentul s-a întors acasă, fiind printre cei 180 de copii și femei palestiniene eliberați din închisoare de către Israel în schimbul ostaticilor ținuți de Hamas în Gaza.

Cu toate acestea, arată BBC, în timp ce prizonierii palestinieni erau eliberați, Israelul ținea în detenție mii de oameni. De la 7 octombrie, numărul persoanelor aflate în detenție administrativă - deja la un nivel record de 1.300 în ultimii 30 de ani - a crescut la peste 2.800.

Când Yazen a fost eliberat, familia sa a primit instrucțiuni să nu sărbătorească în public sau să vorbească cu presa. Aceleași instrucțiuni au primite și de familiilor altor doi adolescenți care au vorbit cu BBC despre experiențele lor. Cu toate acestea, toate cele trei familii au declarat că doresc să sublinieze problema detenției administrative.

Israelul afirmă că utilizarea acestei politici este conformă cu dreptul internațional și reprezintă o măsură preventivă necesară pentru combaterea terorismului. Maurice Hirsch, fost director al procuraturii militare pentru Cisiordania în perioada 2013-2016, a declarat că Israelul "nu doar respectă dreptul internațional, ci îl depășește cu mult", oferind deținuților posibilitatea de a face apel și asigurându-se că detențiile sunt revizuite la fiecare șase luni.

Organizațiile pentru drepturile omului acuză „detenția administrativă”

Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului susțin că folosirea extensivă a măsurii de către Israel reprezintă un abuz al unei legi de securitate, care nu a fost concepută pentru a fi aplicată la o astfel de scară. Deținuții nu au posibilitatea să se apere eficient sau să facă apel, deoarece nu au acces la probele împotriva lor.

"Conform dreptului internațional, detenția administrativă ar trebui să fie o excepție rară", a declarat Jessica Montell, directorul executiv al HaMoked, o organizație israeliană pentru drepturile omului care monitorizează detențiile palestinienilor.

"Ar trebui folosită doar atunci când există un pericol iminent și nu există alt mod de a preveni acel pericol decât prin detenția cuiva. Dar este clar că Israelul nu o folosește în acest fel. Ține în detenție sute, mii de oameni, fără acuzații, și folosește detenția administrativă pentru a se proteja de scrutin", susține aceasta.

O lege din 1945 este utilizată pentru arestarea multor palestinieni, inclusiv copii

Palestinienii sunt supuși detenției administrative în această regiune încă din 1945, mai întâi sub mandatul britanic și apoi în Teritoriile Palestiniene Ocupate. Legea a fost utilizată în câteva cazuri extrem de rare împotriva coloniștilor israelieni, dar este utilizată în cea mai mare parte pentru a aresta palestinieni din Cisiordania, inclusiv copii.

Deținuților li se acordă o audiere - în fața unui tribunal militar, în fața unui judecător militar israelian - dar statul nu este obligat să dezvăluie nicio probă deținuților sau avocaților lor. Deținuții pot fi apoi condamnați la șase luni de închisoare. Cu toate acestea, arată BBC, cele șase luni pot fi prelungite la nesfârșit de către tribunalul militar, ceea ce înseamnă că deținuții administrativi nu știu cât timp vor fi închiși.

"Ce te afectează cu adevărat este incertitudinea", a spus Yazen. "Vei termina cele șase luni și vei pleca? Sau ți se va prelungi arestul pentru un an, doi ani?"

Deținuții pot face apel până la Curtea Supremă a Israelului, dar, fără acces la probele împotriva lor, nu au pe ce să se bazeze. Palestinienii care sunt judecați formal în tribunalele militare au mai mult acces la probe, dar tribunalele se laudă cu o rată de condamnare de aproximativ 99%.

"Apărarea palestinienilor în tribunalele militare este o sarcină aproape imposibilă", a spus avocatul Maher Hanna. "Întregul sistem este conceput pentru a limita capacitatea unui palestinian de a se apăra. Impune constrângeri aspre asupra apărării și eliberează procurorul de povara probei," mai spune avocatul israelian.

Utilizarea acestei politici în Cisiordania a "depășit toate limitele - roșu, verde, orice culoare", a declarat mama lui Yazen, Sadiah. "Trăim sub un sistem paralel de justiție", este de părere ea.

Osama Marmesh, în vârstă de 16 ani, spune, la rândul său, că a fost tras de pe stradă și aruncat într-o mașină fără însemne. Așa că în primele 48 de ore ale detenției lui Osama, tatăl său, Naif, nu știa unde se afla. "Suna pe toți cunoscuții ca să întrebe dacă l-au văzut fiul său", a spus Naif. "Nu dormea."

Osama a întrebat de mai multe ori în timpul arestării care sunt acuzațiile împotriva lui, a spus el, dar i s-a spus de fiecare dată să "tacă".

Un alt caz prezentat de britanici este cel al lui Musa Aloridat, în vârstă de 17 ani, arestat într-un raid la ora 5 dimineața, în casa familiei sale.

Forțele israeliene au distrus camera pe care o împărțea cu cei doi frați mai mici și au tras un glonț în dulap, spărgând sticla, a spus el.

"L-au luat de acolo în lenjerie intimă", a spus Muhannad, tatăl lui Musa. "Trei zile nu am știut nimic."

Arestat pentru că „a aruncat cu o piatră”

Când Israelul a publicat listele cu deținuți care urmau să fie eliberați în schimburile recente, în coloana acuzațiilor, în numele lui Yazen, Osama și Musa, era scris "Amenințare la adresa securității zonei".

O altă versiune a listei arăta că Yazen și Musa sunt suspectați că sunt afiliați la grupuri militante palestiniene. Când Osama a fost eliberat, i s-a înmânat o foaie care arăta că, în două ocazii, cu luni în urmă, ar fi aruncat o piatră "de jumătate de palma" spre pozițiile de securitate israeliene.

Cei trei adolescenți au petrecut între patru și șapte luni în închisoare. Toți trei au declarat că condițiile au fost relativ confortabile până la atacul Hamas din 7 octombrie, când lenjeria de pat, păturile, hainele suplimentare și cea mai mare parte a rațiilor alimentare le-au fost luate, iar orice comunicare cu lumea exterioară a fost întreruptă.

Alți deținuți susțin că au fost bătuți, atacați cu gaze lacrimogene sau că au fost puși câinii pe ei.