Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum trăiesc astăzi refugiații ucraineni primiți de Moldova? (Euronews)

Politico
refugiati ucraina

De la începutul războiului din Ucraina, Moldova și-a deschis granițele pentru sute de mii de refugiați. Mulți dintre ei trăiesc și astăzi aici. Fosta republică sovietică este situată între România și Ucraina și include statul separatist nerecunoscut, susținut de ruși, Transnistria.

Membru aspirant al UE, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație de doar 2,5 milioane de persoane, la care s-au adăugat acum și aproximativ 100.000 de refugiați din Ucraina, majoritatea fiind femei și copii găzduiți de familii locale, cum ar fi cazul lui Sașa și Dima, doi băieţi gemeni de 13 ani din Kiev.

"Am ajuns aici spre spre sfârşitul lunii aprilie. Când a izbucnit războiul, o rachetă a aterizat foarte aproape de casa noastră, lângă locul de muncă al mamei. Încerc să nu mă gândesc la războiul din Ucraina. Nu vreau să mă gândesc, să-mi încarc mintea cu gânduri grele" - spune Dima.

La fel ca majoritatea bărbaților ucraineni, tatăl băieților a rămas în Ucraina, în timp ce mama lor lucrează într-un restaurant. Moldoveanca care îi găzduiește, Svetlana, spune că a-i ajuta pe ucraineni este o datorie morală. "Eram aici, în Moldova când a început războiul cu Transnistria - spune Svetlana -. Știu ce înseamnă războiul. E înfricoșător. Și când ai copii, este şi mai înfricoșător. Așa că trebuie să ajuți într-un fel. Doamne ferește să ni se întâmple aceste lucruri".

De la începutul războiului din Ucraina, Moldova a trăit temându-se constant de un atac rusesc asupra teritoriului său și a suferit o criză energetică severă. În ciuda dificultăților, societatea civilă s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiați într-un mod fără precedent.

"Când a început războiul eram neliniştiţi şi nu ştiam ce să facem, dacă trebuie să fugim. Am decis să ne unim împreună cu oamenii pe care îi cunoaștem, cu care am mai lucrat și să încercăm să oferim tot ajutorul posibil persoanelor aflate în fugă. Acesta este un spațiu sigur pentru femei și fete. Este un spațiu în care oamenii pot beneficia de ședințe de psihoterapie, pot solicita consiliere juridică, pot lua parte la lecții de română și engleză" - spune Constanţa Dohotaru, coordonatoarea ONG-ului Moldova for Peace.

O divizie specială pentru a contracara falsurile și discursurile instigatoare la ură

Acum un an, Moldova for Peace și-a început activitatea cu o mână de voluntari. Astăzi, acest ONG este susținut de mai multe organizații internaționale și are peste 100 de angajați, inclusiv ucraineni, precum Jennifer. "M-a frapat sinceritatea cu care oamenii vor să-i ajute pe ceilalți. Din acest motiv, de îndată ce am ajuns în Moldova, am început să caut o modalitate de a-i ajuta şi eu pe ceilalți" - spune Jennifer.

În ciuda acceptării pe scară largă a refugiaților în societatea moldovenească, nu lipsesc tensiunile și dificultățile. Moldova for Peace a înființat chiar și o divizie specială pentru a monitoriza și a contracara falsurile și discursurile instigatoare la ură pe rețelele de socializare. "De obicei, atunci când este lansat un nou program există tensiuni. Dacă comunitatea gazdă se simte lăsată pe dinafară, atunci vor exista tensiuni şi discursuri instigatoare la ură".

La Costești, un sat aflat la 20 de kilometri sud de capitala Chișinău, trăiește un grup de romi, supus istoric discriminării. Înainte de război, în Ucraina trăiau aproximativ 400.000 de romi, nu este clar câți au fugit în Moldova, dar cei mai mulți dintre ei sunt găzduiți în centrele de primire a refugiaților din toată țara.

"Eu, soția mea și cei trei copii ai noștri locuim aici de vreo trei luni. Am plecat de acasă, am lăsat totul. Tatăl și mama sunt încă acolo. Am luat copiii și i-am adus aici, pentru a fi în siguranță" - spune Iduard, unul dintre romii care au părăsit Ucraina.

Centrul pentru refugiați este condus de municipalitatea locală, iar rezidenții sunt hrăniți de Programul Alimentar Mondial. Iduard spune că familia sa nu a suferit niciun fel de discriminare și că felul în care au fost primiţi în Moldova i-a ajutat să depășească experiența traumatizantă din Ucraina.

"Am plecat pentru că zburau rachetele deasupra capetelor noastre. Nu era lumină. Era şi foarte frig. Aveam o fântână fără apă. Nu era încălzire și ne era frig. Așa că am decis să ne luăm copiii și să venim aici unde ne ajută toți. Sunt mulți oameni buni. Ne ajută cu haine, cu mâncare, cu toate".

Palanca, principalul punct de trecere pentru ucrainenii fugiți

Palanca este un mic oraş de la granița cu Ucraina aflat la distanţă de o oră de mers cu maşina de Odesa. Acesta a fost principalul punct de trecere pentru cei 750.000 de refugiați care au fugit de război prin Moldova. Astăzi, liniștea relativă este într-un contrast puternic cu evenimentele care au avut loc aici cu un an în urmă.

În apogeul crizei, coada pentru a ajunge la acest punct de trecere a frontierei era de aproximativ 8-11 kilometri, cu 12-13 mii de oameni trecând zilnic - își amintește Eugen, un polițist de frontieră moldovenesc -. Era frig. Ningea. Am văzut soții salutându-și soții. Dar nu era salutul tradițional, când știi că te vei vedea oricum. Era acel tip de salut în care nu știi dacă este ultima oară când îți vezi persoana iubită. Şi acest lucru m-a impresionat cu adevărat pentru că sunt şi eu tată. Am o fetiţă mică. Și când trăieşti acele experiențe, le percepi ca fiind ceva foarte personal".

De la începutul crizei, poliția moldovenească a înființat unități speciale pentru a evita riscul ca refugiații să cadă în mâinile traficanților de persoane. Numai că în ultima vreme, Moldova este alarmată de un alt pericol. "Ne aşteptăm ca, aşa cum s-a întâmplat şi în alte zone de război, să asistăm la o creştere a numărului de arme ilegale - spune Eugen -. Arme de tip militar, care probabil vor fi introduse ilegal prin Moldova, în Europa. Încercăm aşadar sa întărim capacitățile noastre de supraveghere".

Poliția nu este singura aflată în alertă. Organizațiile umanitare se pregătesc și ele pentru următoarele etape ale războiului. La autogara Palanca a fost amenajat un spaţiu pentru refugiaţii sosiţi recent, care pot lua aici o masă caldă într-unul dintre corturi, pot primi informații și pot accesa servicii specializate în funcție de nevoile lor.

"În momentul de față nu sunt mulți oameni, pentru că numărul sosirilor a scăzut de la vârful afluxului", a spus Tim Shoffner, șeful Republicii Moldova la Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, "însă în Ucraina continuă să fie un război în curs și nu se știe câți oameni ar mai putea ajunge mâine".

Așa cum a făcut UE în primele zile de război, în ianuarie 2023, guvernul Republicii Moldova a acordat statut de protecție temporară tuturor refugiaților ucraineni. Acest lucru le va garanta un viitor mai stabil, cu drepturi automate la locuință, îngrijire medicală, educație și muncă. Dar, în ciuda acestei asigurări, majoritatea refugiaților de-abia aşteaptă să se încheie războiul pentru a se putea întoarce acasă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.