Premium
Într-o analiză pentru Ziarul Financiar, jurnalistul Cristian Hostiuc a făcut un exerciţiu de imaginaţie cu oamenii de afaceri din România încercând să descopere cum va arăta România din punct de vedere economic peste 20 de ani.
Ziarul Financiar:
Pentru a marca cei 20 de ani, Ziarul Financiar a încercat un exerciţiu de imaginaţie cu 20 de conducători de businessuri din România (18 executivi, dintre care7 români şi 11 străini plus 2 dintre cei mai mari antreprenori români – Dragoş Pavăl de la Dedeman şi Anca Vlad, de la grupul Fildas/farmaciile Catena): Cum va arăta România peste 20 de ani.
Este destul de dificil să ne imaginăm ce va fi peste un an, nu peste 20 de ani.
În 1998, când Ziarul Financiar s-a lasant pe piaţă, nu credeam că România va ajunge aici, în sensul cel mai pozitiv al evoluţiei economice şi sociale.
Când minerii băteau la uşa Capitalei pentru a doua oară şi când aproape toţi prietenii vroiau să plece din ţară pentu că România părea că se îndreaptă din nou către partea estică, nu credeam că România va ajunge peste 20 de ani să aibă un PIB de aproape 7 ori mai mare (de la 30 de miliarde de euro la 200 de miliarde de euro), 130 de malluri, mii de supermarketuri, cele mai cunoscute branduri internaţionale, milioane de maşini, sute de clădiri de birouri, de unde se produce o valoare adăugată mai mare decât celebrele IMGB-uri.
Faţă de 1998, când cerşeai după o viză de plecare în Vest şi când te luptai cu întrebarea dacă să te mai întorci în ţară sau nu, România de astăzi este liberă, cu toţii putem circula fără restricţii în Europa, chiar şi la muncă.
Bineînţeles că am pierdut foarte multe lucruri, poate s-ar mai fi putut salva câteva din capacităţiele industriale de pe vremea comunistă, poate nu ar fi plecat din ţară peste 4 milioane de oameni, ci numai 2 milioane, dar aşa a fost să fie. Timpul nu mai poate fi dat înapoi.
Ce va fi în viitor, peste 20 de ani? Ce am putea face acum astfel încât să nu înregistrăm aceleaşi pierderi ca în ultimii 20 de ani?
Aproape cei 20 care s-au încumetat să răspundă la întrebarea “Cum va fi România peste 20 de ani?” sunt optimişti, ceea ce arată că sunt şanse mai mari de a fi mai bine în viitor decât acum. Prin poziţiile lor pot influenţa foarte multe lucruri, având pe mână poate un sfert din cifra totală de afaceri înregistrată în România acum, de 300 de miliarde de euro.
Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, numărul 1 în piaţă, crede că România va fi mult mai prosperă, progresele se vor face cu paşi mici, dar mult mai siguri. În această afirmaţie mă bazez pe clasa de mijloc, mult mai activă, şi pe tinerii care se implică mai intens în viaţa socială. Pentru a crea prosperitate pentru cei care au rămas în ţară, este nevoie de un plan strategic de investiţii în infrastructură, tehnologie, educaţie şi calitatea vieţii - sănătate şi locuinţă.
Francois Bloch, CEO al BRD, a treia bancă de pe piaţă, crede că România poate să-şi tripleze PIB-ul în 20 de ani (de la 200 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro, mai mult decât are Polonia astăzi). Dacă ne spunea cineva în 1998 că România va creşte de 7 ori în 20 de ani, nu credeam acest lucru. Aşa că, pe baza trecutului, suntem obligaţi să credem că este posibil această triplare a PIB-ului. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Soluţie posibilă. Să vedem şi cât de probabilă în condiţiile în care, pe faţă, în România s-a deschis sezonul de vânătoare şi situaţia devine presantă, cu uşoare accente incontrolabile.
În consecinţă, ar trebui să ne lămurim nu asupra a ce înseamnă un asemenea guvern, ci asupra posibilităţii reale de a se realiza o uniune naţională în România acestui moment. Aparent, e absolut imposibil să speri că vei putea pune la aceeaşi masă de negocieri pe reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei, darămite să le şi ceri să redacteze un program comun de guvernare pentru a răspunde nevoii de a scoate ţara din criza profundă de acum şi a lansa un pod peste prăpastia care s-a creat între diversele grupuri sociale.
Există două variante de lucru logice.
1. Nu se poate forma un guvern naţional deoarece priorităţile principalelor partide politice din România încep să devină clar divergente, pro şi antieuropene. (...)
2. Se va putea forma un guvern de uniune naţională dacă principalii jucători de pe piaţa noastră politică vor realiza beneficiile unui asemenea demers. (...)
După părerea mea, primul scenariu este sinucigaş, iar pe amatorii de aventuri sinucigaşe de acest gen îi invit să citească, mai jos, documentul pe care, în disperare, guvernul britanic îl propune UE în speranţa de a evita un dezastru absolut total şi de a mai amâna puţin impactul economic al ieşirii din sistemul avantajelor economice europene. Un ROEXIT ar avea efecte şi mai dramatice şi ne-ar obliga la alianţe politice cu cei din Vişegrad, cu toate concesiile politice posibile în anul în care Ungaria anunţă comemorarea Trianonului şi un partid politic din Transilvania ar putea solicita referendum regional pentru autonomie.
Al doilea scenariu ar fi garanţia că România rămâne sub acelaşi tip de garanţii multiple ca până acum, exact acelea care au garantat perioada de pace fără precedent de pe continentul nostru de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Un guvern de uniune naţională ar aduce pachetul necesar de garanţii de stabilitate şi credibilitate pentru ţara noastră prin restabilirea unor raporturi de normalitate cu instituţiile de la Bruxelles şi ieşirea noastră din poziţia de ţintă negativă autopropusă în toate jocurile europene. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Cu şase luni înainte de alegerile europene, a venit momentul unităţii între Emmanuel Macron şi Angela Merkel, în ciuda divergenţelor pe fond şi într-un moment în care amândoi sunt contestaţi acasă la ei, notează Le Monde. Preşedintele Emmanuel Macron s-a deplasat la Berlin pentru a participa, simbolic, la şedinţa dedicată sfârşitului Primului Război Mondial. 18 noiembrie a fost ziua în care Germania a adus un omagiu victimelor de război dar şi ziua în care şeful de la Palatul Elysée a invitat-o pe Angela Merkel să îşi «asume, împreună, o nouă responsabilitate în Europa».
Trebuie să avem curajul să deschidem o nouă etapă, a declarat preşedintele Emmanuel Macron, citind un discurs în care istoria celor două state se împletea cu orizontul european.
Seful de la Palatul Elysée a pledat pentru o Europă mult mai unită :
« Europa, iar în mijlocul ei cuplul franco-german, are obligaţia de a nu lăsa lumea să alunece în haos ci să o acompanieze pe calea păcii. De aceea Europa trebuie să fie mai puternică, mai suverană, pentru că nu îşi va putea juca rolul dacă ea însăşi devine jucăria puterilor, dacă nu îşi asumă responsabilităţile în privinţa apărării şi a securităţii şi se va mulţumi să joace un rol secund pe scena mondială. Prea multe puteri vor să ne elimine din joc atacându-ne democraţiile şi încercând dezbinarea. În această lume, adevărata noastră putere este unitatea."
Cu jumătate de gură, Emmanuel Macron a relansat astfel ideea controversată a unei armate europene. O idee care a provocat nemulţumirea preşedintelui american, Donald Trump şi scepticismul NATO dar în schimb este suţinută de Angela Merkel.
Emmanuel Macron a avertizat asupra "naţionalismului fără memorie" şi a "fanatismului fără reper".
Liderul francez a invitat Germania să dea dovadă de curaj: “trebuie să ne depăşim tabuurile şi obişnuinţele". «Franţa şi Germania trebuie să îşi pună în comun capacitatea de decizie, politica migratoare şi de dezvoltare şi chiar resursele fiscale», este de părere liderul francez, într-un discurs considerat «ambiţios» de cancelara Angela Merkel.
Dar, sunt încă multe de făcut pentru a se ajunge la o Europă ambiţioasă, scrie Le Figaro. Este incert bugetul zonei euro iar în ce priveşte proiectul de creare a unei armate europene, cei doi lideri nu au explicat cum vor reuşi să împace două culturi strategice diferite. (Mai multe detalii AICI)
