Premium
Guvernul Cioloș nu ar mai putea iniția noi ordonanțe de urgență sau alte proiecte de lege dacă anunțata moțiune de cenzură, fluturată de către conducerea PSD va fi depusă și va trece de Parlament. Atribuțiile Executivului Ciolos vor fi limitate doar la emiterea de hotărâri de guvern pentru administrarea treburilor curente, inclusiv pentru stabilirea și organizarea alegerilor parlamentare de la finele acestui an.
Calculul PSD este mult mai pragmatic: prin limitarea atribuțiilor Guvernului și aducerea lor la cota de avarie se stopează orice politică care poate fi contabilizată electoral de orice alt actor politic și se pune cruce planurilor premierului de modificare a legii votului prin corespondență, dar și a Codului Fiscal.
Lărgirea facilităților de votare în Diaspora prin mărirea numărului de secții de vot, pornind nu de la numărul mic al celor înscriși în Registrul Electoral, ci mai degrabă de la numărul secțiilor de vot și prezența românilor din străinătate la scrutinurile anterioare din 2008 încoace, sunt percepute ca o amenințare pentru scorul pe care PSD mizează să-l atingă la alegerile generale de peste câteva luni. Diaspora este cunoscută pentru antecedentele ei anti-PSD , iar decizia lui Cioloș de a accepta mingea aruncată la fileu de cei din PNL și de a veni cu o astfel de ordonanță în debutul sesiunii parlamentare de toamnă i-a alarmat pe social-democrați.
Nici războiul deschis dus între miniștrii cabinetului Cioloș și liderii social-democrați nu dă rezultate mulțumitoare. Miniștrii punctează la imagine prin contraofensiva dusă în fața atacurilor social-democrate, iar imaginea PSD are de suferit pe două fronturi: liderii par prinși pe pcior greșit și prost informați cu privire al consecințele unor măsuri anunțate de actualul guvern, în timp ce efectele unor ordonanțe de urgență afectează interesele propriului bazin electoral. Așa este cazul veteranilor de război, în numele cărora acum toată suflarea social-democrată se erijează în apărătorul vehement al facilităților fiscale primite de către această categorie prin Codul Fiscal moșit și intrat în vigoare în timpul guvernării Ponta.
"S-au strâns foarte multe lucruri rele pe care acest guvern le-a făcut. Ne gândim serios dacă nu cumva varianta unei moţiuni de cenzură, la începutul lunii septembrie, şi care să transforme acest guvern într-unul interimar, la începutul lunii septembrie, cu atribuţiuni limitate nu cumva e o variantă mai sigură, să limităm posibilitatea să facă mai mult rău. Ne putem trezi cu foarte multe trăsnăi “, avertiza recent liderul PSD Liviu Dragnea.
Cum o demitere a Guvernului Cioloș prin moțiune de cenzură nu aduce cu sine și debarcarea Executivului, social-democrații vor să aplice același scenariul folosit în cazul fostului executiv Boc. În toamna anului 2009. Atunci, Guvernul Boc a fost demis de PSD și PNL prin acest instrument, dar a rămas, cu titlu interimar , în funcție până după alegerile prezidențiale, după ce propunerile de premier ale fostului președinte Traian Băsescu au fost respins de legislativul de atunci.
Conform Constituției, un astfel de Guvern deja demis are puteri mai mult decât limitate și "îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. Legea de funcționare a guvernului mai prevede că, într-o astfel de situație, Executivul "nu poate emite ordonanţe, nu poate iniţia proiecte de lege şi nu poate promova politici noi“, ceea ce echivalează cu reducerea doar la un simplu statut formal de mentenanță a treburilor curente până după alegeri.
Acest scenariu surâde deja conducerii PSD și ALDE și nu numai. Dragnea nu dorește ca PSD să intre la guvernare, ci doar să lase actualul premir fără pârghiile sale de acțiune. Liderul UDMR, Kelemen Hunor a dat deja semnalul ralierii la planul lui Dragnea, apreciind că Executivul Cioloș ar trebui sancționat, prin moțiune de cenzură și limitarea atribuțiilor sale după un eventual vot pozitiv în Parlament al acestui demers.
"Noi avem nemulţumirile noastre la adresa Guvernului şi aceste nemulţumiri cresc în fiecare zi. (...)În această perioadă, am văzut gesturi, iniţiative, hotărâri, care nu ar avea susţinere parlamentară. Din septembrie, când se poate depune o moţiune de cenzură, până în decembrie, dacă Guvernul ar avea atribuţii limitate, nu se întâmplă absolut nimic. Nu dă ordonanţe de urgenţă şi fel de fel de hotărâri din ce în ce mai discutabile“, a declarat Kelemen Hunor, la colegii de la „Adevărul“.
Chiar și cu sprijinul UDMR și al ALDE, Liviu Dragnea tot mai are nevoie de voturi. Potrivit unor surse social-democrate deja s-a negociat, la bucată, și cu deputații minorităților, dar momentan nu au fost obținute decât 7 voturi din 17, ceea ce face ca ma joritatea dorită pentru trecerea moțiunii să fie foarte fragilă de doar 3 voturi în cazul unei mobilizări de 100% a parlamentarilor care ar susține acest demers, scenariu puțin probabil. În aceste condiții, discuțiile cu PMP devin obligatorii, deși conducerea social-democrată nu exclude posibile negocieri și racolări la bucată a unei duzini de parlamentari din sânul acestei formațiuni, în special din rândul foștilor uneperiști, nemulțumiți de fuziunea care a fost făcută peste capul lor de către Valeriu Steriu, ne-au mai declarat sursele citate.
Cu toate acestea, istoria a arătat că nu mereu socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg. În 2009, după ce Lucian Croitoru a fost respins de către plenul reunit al Parlamentului, iar cealaltă propunere a lui Train Băsescu de premier, Liviu Negoiță, a fost amânată la vot până după alegerile prezidențiale, planul PSD și PNL de atunci a dat greș. După două luni de interimat cu atribuții știrbite la minimum, Emil Boc avea să revină ca premier cu atribuții depline, odată cu câștigarea de către Băsescu al celui de-al doilea mandat prezidențial.
