DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Curiosul caz al Protocolului SRI-PÎCCJ din 2016 - Dosarul lui Darius Vâlcov de la DIICOT

Inquam Photos/ Octav Ganea
Darius Valcov

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, este urmărit penal în ancheta DIICOT, pentru publicarea pe Facebook a protocolului secret din 2016 (nr. 09472 din 0 decembrie 2016). Fapta cercetată este "divulgarea secretului care periclitează securitatea națională". Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări a SRI. Fără mai multe detalii din partea DIICOT, rămâne un mare semn de întrebare: Cum poate fi pedepsit cineva pentru expunerea unor documente declarate neconstituţionale?

Articolul 407 al Codului Penal, "Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională", prevede următoarele:

"(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Deţinerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce conţine informaţii secrete de stat, dacă fapta pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

(3) Divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani."

Fapta lui Darius Vâlcov ar putea fi încadrată la alineatul 3 al articolului 407. Însă evenimentele din ultimul an au condus la concluzia că protocolul conţinea prevederi neconstituţionale, iar secretizarea documentului în aceste condiţii era ilegală. Astfel, dincolo de alte fapte penale de care este acuzat (şi chiar condamnat în primă instanţă) Darius Vâlcov, fapta care face obiectul dosarului de la DIICOT nu pare să fi fost săvărşită cu vinovăţia prevăzută de lege, existând cel puţin o cauză justificativă.

Potrivit articolului 24, alin. (5) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, "Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime."

Caracterul nelegal al protocolului 09472 este stabilit de Curtea Constituţională, prin decizia nr. 26/2019 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești.

Curtea reţine că, prin protocolul din 2016, care preia părţi din protocolul din 2009, "între Ministerului Public şi Serviciul Român de Informaţii s-au instituit raporturi contra legem care afectează rolul şi activitatea procurorului în cadrul procesului penal". "De aceea, Curtea constată încălcarea art.131 alin.(1) şi art.132 alin.(1) din Constituţie, cu referire la rolul Ministerului Public şi statutul procurorului", precizează CCR.

"Curtea reţine că, prin art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) şi art.9 din Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, Ministerul Public a generat un conflict juridic de natură constituţională. Totodată, având în vedere atitudinea pasivă a Parlamentului cu privire la exercitarea competenţei sale de control asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, fapt care a permis inserarea dispoziţiilor antereferite în cadrul protocolului, Curtea constată că, prin exercitarea superficială a competenţelor sale cu privire la controlul parlamentar şi la examinarea rapoartelor de activitate a Serviciului Român de Informaţii, Parlamentul a acceptat, în mod implicit, şi prevederi din cuprinsul protocolului ce contraveneau ordinii constituţionale, ceea ce determină concluzia că există un conflict juridic de natură constituţională complex care a fost determinat de încheierea protocolului analizat şi favorizat de controlul parlamentar exercitat în mod necorespunzător. Toate aceste aspecte sunt de natură a afecta modul de desfăşurare a procesului penal şi, implicit, activitatea instanţelor judecătorești", se mai arată în motivarea CCR.

Deşi protocolul publicat de Vâlcov fusese denunţat, potrivit SRI şi Parchetului General, el era un document secret.

Documentul i-ar fi fost furnizat lui Vâlcov de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, unde procurorul Adina Florea era procuror general adjunct.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.