Curtea Constituțională denumește sala de ședințe drept 'Alexandru Ioan Cuza': decizia a fost luată cu unanimitate de voturi

Cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, care a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, Plenul Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, a decis, în ședința din 23 ianuarie 2024, atribuirea denumirii „Alexandru Ioan Cuza” Sălii de ședințe publice a Curții Constituționale, pentru marcarea a 160 de ani de la adoptarea Statutului dezvoltător al lui Alexandru Ioan Cuza din 1864.

Curtea a avut în vedere că Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, supus aprobării poporului prin plebiscit și adoptat prin Decretul nr.517 din 2 mai 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de al cărui nume este legată prima Unire a Principatelor Române, reprezintă un act istoric cu valoare constituţională, care prin prevederile sale a contribuit la dezvoltarea identității constituţionale a României.

Explicația

„În cadrul ședinței, președintele Curții Constituționale a României, domnul Marian ENACHE, a subliniat că Statutul a consacrat importante principii fundamentale referitoare la organizarea puterilor în stat şi procedura de adoptare a legilor, cuprinzând şi norme care prefigurează germeni ai controlului de constituţionalitate.

Convențiunea de la Paris din 1858 și Statutul dezvoltător al Convenţiunii de la Paris au o importanță excepțională pentru istoria României întrucât au creat premisele formării statului național unitar român, fiind în esență prima Constituție a României, după modelul constituțiilor apusene, care marca astfel temelia democratică a statului român unitar chiar din momentul apariției sale pe harta Europei.

Împreună Convențiunea de la Paris din 1858, Statutul dezvoltător al lui Alexandru Ioan Cuza a fost în vigoare ca prima lege fundamentală a României până la adoptarea Constituţiei din 1866, Statutul prevăzând expres că toate dispozițiile Convențiunii de la Paris, care nu sunt modificate prin prezentul act, sunt confirmate din nou și rămân în plină și întreagă vigoare

Ceea ce dă valoare de lege fundamentală Statutului dezvoltător al lui Alexandru Ioan Cuza este recunoașterea pentru prima dată a dreptului pe care îl au Principatele-Unite care „potŭ în viitorŭ a modifica și a schimba legile care privescŭ administrațiunea lorŭ din lăuntru, cu concursulŭ legalŭ alŭ tutulorŭ puterilorŭ stabilite, și fără nicĭ o intervențiune; se înțelege însă că acéstă facultate nu se póte întinde la legăturele care unescŭ Principatele cu Imperiulŭ Otomanŭ, nicĭ la tratatele între Înaltă Pórtă și cele-l-alte puterĭ, care sunt și remânŭ obligătoriĭ pentru aceste Principate”.

Statutul dezvoltător al lui Alexandru Ioan Cuza a deschis un amplu proces de reformă statală, legislativă și instituțională, fiind urmat de adoptarea unui ansamblu de legi determinate pentru opțiunile de modernitate și dezvoltare a unei Românii înscrise în modelul de civilizație al Europei”, se arată într-un comunicat.