Cea mai mare parte a presei a mușcat momeala întinsă de Nicușor Dan cu „reintroducerea” corupției ca vulnerabilitate pentru securitatea națională, în noua Strategie națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2029. Mulți au sărit ca arși că se reinstituie „Protocoalele secrete” între Justiție și serviciile de informații și că SRI se va acționa din nou în „câmpul tactic” al anchetelor penale și al sălilor de judecată. În realitate, „corupția” exista deja în Strategia de apărare anterioară, deci nu era nimic nou. Iar toate temerile au fost neutralizate de precizarea de la punctul 100 din noua Strategie, unde se arată că implicarea serviciilor de informații va avea loc strict în legătură cu „colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție”. Iar toți au răsuflat ușurați și s-au liniștit...
Aparent am scăpat de „protocoalele secrete”, dar lucrurile nu sunt chiar benigne. În fapt, serviciile sunt reintroduse în faza premergătoare cercetării penale. Vor avea temeiul să intercepteze, să monitorizeze și să fileze „riscurile de corupție”. Iar cum corupții nu pot fi decât cei care exercită puterea de stat, această precizare aparent neutră din Strategia lui Nicușor readuce serviciile în jocul de putere. Se reface practic triunghiul de foc al puterii, servicii-politică-justiție.
Rețeaua de ONG-uri pusă în slujba serviciilor secrete
Dar nu aceasta este „surpriza” cea mai mare din noua Strategie națională de apărare. Partea care a trecut aproape neobservată este la finalul documentului, unde se tratează rolul esențial al „societății civile” pentru asigurarea securității statului. În viziunea de apărare a țării a fostului activist Nicușor Dan, ONG-urile beneficiază de un spațiu generos, în cadrul unui capitol distinct, cu un titlul pompos: „Implicarea cetățeanului și a societății civile în realizarea securității naționale”.
Într-o democrație sănătoasă „societatea civilă” și „serviciile secrete” sunt sau ar trebui să fie total separate. Societatea civilă ar trebui să militeze pentru drepturile individuale constituționale, să reacționeze la disfuncțiile statului și la deciziile autorităților care afectează interesul public și să se opună tendințelor instinctive ale oricărei puteri de stat de a-și extinde influența și autoritatea. Adică, ar trebui să respingă excesele de putere, nu să fraternizeze cu ele.
Modelele NED și USAID
Deci, ce treabă au ONG-urile cu serviciile? Cel mai cunoscut caz de colaborare între „societatea civilă” și serviciile secrete este cel al rețelei de ONG-uri construite în jurul fundației National Endowment for Democracy (NED), care a preluat sarcina serviciilor secrete americane de a promova, de a finanța și de a impune „democrația” la nivel global și în special acolo unde regimurile politice intră în coliziune cu interesele SUA.
Un alt exemplu de colaborare servicii-societate civilă este vasta rețea globală de ONG-uri, formatori de opinie, jurnaliști, think-tank-uri sau instituții media care au beneficiat de finanțarea generoasă de la USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională) pentru a milita pe o serie de chestiuni foarte familiare și în societatea românească din ultimele trei decenii, precum „reforma și independența justiției”, „combaterea corupției”, „monitorizarea alegerilor” sau „supravegherea activității guvernelor”. Ambele instrumente ale „societății civile”, NED și USAID, au fost finanțate direct din bugetul federal al SUA, cu scopul de a îndeplini funcții și obiective care anterior erau în sarcina serviciilor de informații.
Rețeaua de ONG-uri pe care o propune Nicușor Dan în Strategia de apărare a țării va avea un rol asemănător și va colabora la fel de strâns cu serviciile secrete din România, care foarte probabil le vor asigura și finanțarea. „Parteneriatul dintre instituțiile publice cu responsabilități în asigurarea securității naționale și actorii din cadrul societății civile este esențial.”, se arată în documentul lui Nicușor Dan.
Una din atribuțiile primite de această rețea de propagandă civică va fi „intensificarea combaterii corupției pentru creșterea încrederii cetățenilor în instituții și în actul de guvernare” - deci întocmai ca rețeaua USAID, destructurată recent de Administrația Trump, cu deosebirea că în cazul „USAID-ului românesc” acțiunea va fi concentrată preponderent în interiorul țării.
Societatea civilă implicată în lupta împotriva „amenințărilor hibride”
Totul este pus sub semnul „combaterii războiului hibrid”, adică un eufemism pentru o amplă operațiune de inoculare a unei conduite sociale aliniate la interesele puterii de stat și de anihilare ori de cenzurare a opiniilor și mișcărilor politice sau sociale ce se opun liniei oficiale.
În viziunea lui Nicușor Dan, ONG-urile vor avea un rol esențial pentru întărirea coeziunii sociale. Altfel spus, va trebui reprimat orice model alternativ de gândire care propune o altă perspectivă ce ar împărți societatea în grupuri pro și contra. Ni se propune în schimb, să fim uniți, fără opinii diferite. Toți trebuie să fie de acord cu același lucru și să avem încredere doar în sursele oficiale ale statului! „Este necesară promovarea unor politici în relația cu cetățeanul și comunitățile, care să întărească solidaritatea socială și încrederea în societate în ansamblul său și în stat, cu obiectivul consolidării coeziunii sociale și a rezilienței”, de arată în Strategia lui Nicușor.
Așadar, un rol important ONG-urilor nicușoriste va fi de a eticheta orice opinie sau acțiune de rezistență față de stat ca un exponent al „amenințării hibride” și ca o unealtă disimulată a unui actor statal dușman. Se reinstituie modelul din timpul regimului comunist, când opozanții puterii de stat erau etichetați „dușmani ai poporului” și ca unelte ale „imperialiștilor” ostili României.
„Dată fiind natura duală a amenințărilor de tip hibrid – de ordin securitar și de politică publică – identificarea și contracararea acestora necesită abordări cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți”, se mai arată în Strategie. Dex-ul nu ne spune ce înseamnă „securitar”, dar intuim că e vorba despre securitate națională. În schimb, trimiterea la „amenințările hibride” ne indică destul de clar că toată această chestiune se referă la supravegherea și controlul asupra modului în care sunt informați cetățenii și societatea în ansamblul ei.
ONG-urile, „blana de oaie” în care se vor deghiza serviciile secrete pentru „a educa” societatea românească
O lecție importantă învățată în timpul pandemiei este că cea mai eficientă propagandă nu este cea a statului, față de care există mereu o reacție naturală de rezistență, ci propaganda preluată și multiplicată chiar de către unii dintre cetățeni, așa-ziși exponenți ai „societății civile”, care acoperă o audiență mare în online și pe rețelele sociale. Deci ONG-urile nicușoriste se vor naște chiar în sânul societății și vor reprezenta „blana de oaie” în care se vor deghiza acțiunile de cenzură ale serviciilor de informații implementate în numele „războiului hibrid” dus împotriva unui dușman extern imperceptibil.
Dar funcția cea mai importantă a acestor ONG-uri va fi mult mai profundă decât ne imaginăm. Nu vor acționa doar la suprafață, pentru combaterea fenomenului hibrid, ci vor interveni la bază, în faza de formare a gândirii și a percepțiilor din societatea românească. Principalul rol al viitoarei rețele de ONG-uri va fi cel de „educare a societății”, într-o manieră similară cu Revoluția Culturală a lui Mao Zedong, din China anilor 60. ONG-urile nicușoriste vor participa la „implementarea de politici publice de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri”. Vor încuraja „educația etică și spiritul civic (...) care să conducă la coeziune socială”. De asemenea, vor duce „campanii de informare, educare și instruire pentru facilitarea înțelegerii informațiilor esențiale referitoare la securitate și apărare”. În plus îi vor ajuta pe oameni să-și „dezvolte competențele media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice, în vederea protejării societății împotriva dezinformării, propagandei, manipulării și a altor forme de agresiune informațională și hibridă”.
Pregătirea populației pentru ce e mai rău
În spatele acestor vorbe înălțătoare se simte ceva mult mai întunecat. Scopul propagandei de educație civică enunțată în Strategia de apărare este de a pregăti populația pentru scenarii sumbre, amenințătoare, dar încă nerostite explicit: „Societatea civilă (...) sprijină cetățenii și comunitățile în eforturile de pregătire și răspuns la situații de criză, inclusiv prin capacitatea sa de mobilizare rapidă”.
Armata de ONG-uri vizată de Nicușor Dan va educa societatea „pentru facilitarea înțelegerii informațiilor esențiale referitoare la securitate și apărare”. Mai mult, îi va informa permanent pe cetățeni în privința „riscurilor la adresa securității naționale”, cu scopul de a „maximiza capacitatea de răspuns a societății la întregul spectru de amenințări și agresiuni convenționale și neconvenționale, prin integrarea componentelor militare și non-militare ale statului într-un sistem decizional integrat, coordonat la nivel național și sincronizat la toate nivelurile ierarhice”.
Deci spatele spiritului civic și democratic mimat de ONG-urile nicușoriste se vor ascunde de fapt epoleții din structurile ierarhice și un centru de comandă de la vârful puterii de stat.
În mod cert, constituirea aceste rețele de propagandă civică, de tip ONG-ist, nu anunță nimic bun pentru societatea românească. Democrația din România a intrat într-un proces de transformare profundă, ireversibil, de limitare, diminuare sau chiar eliminarea unor drepturi și libertăți fundamentale. În acest timp, presa și societatea civilă sunt total anesteziate, transformându-se și el, tot pe nevăzute, în unelte disimulate ale sistemului de putere.
Finalul nu pare fericit. Dumnezeu să ne ajute!
Comentează