Curtea Internaţională de Justiţie ordonă Azerbaidjanului să permită revenirea locuitorilor în Nagorno-Karabah

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă instanţă a ONU, a ordonat vineri Azerbaidjanului să permită revenirea "în deplină securitate" a locuitorilor refugiaţi din Nagorno-Karabah, teritoriu unde etnicii armeni erau majoritari şi îşi susţineau independenţa înainte ca forţele armate azere să preia controlul în septembrie, în urma unei ofensive rapide, transmite AFP preluat de agerpres.

După ce guvernul de la Baku a pus capăt mişcării separatiste, majoritatea locuitorilor din Nagorno-Karabah - aproape toţi etnicii armeni - s-au refugiat în Armenia, iar Azerbaidjanul a anunţat dizolvarea de la 1 ianuarie 2024 a republicii proclamate de armeni, reaminteşte agenţia. În numai câteva zile, 120.000 de oameni au trecut prin coridorul Lacin dintre enclava armeană şi Armenia, într-un exod haotic.

În urma unei sesizări din partea Armeniei, CIJ a decis că "Republica Azerbaidjan trebuie (...) să se asigure că orice persoană care a părăsit Nagorno-Karabah după 19 septembrie 2023 şi care doreşte să revină acolo este în măsură să facă acest lucru în deplină securitate, liber şi rapid".

Săptămâna trecută, preşedintele azer Ilham Aliev a asistat la o paradă militară la Khankendi, capitala regiunii, oraş denumit de armeni Stepanakert. În cursul ceremoniei, s-au ridicat drapelele albastru-roşu-verde ale Azerbaidjanului.

Armenia a cerut CIJ să determine Azerbaidjanul să pună capăt oricărei acţiuni "care urmăreşte strămutarea armenilor rămaşi în Nagorno-Karabah" şi să permită revenirea celor plecaţi.

O echipă a AFP a constatat imediat după ofensiva azeră că regiunea era practic depopulată.

CIJ a ordonat Azerbaidjanului şi să le permită puţinilor locuitori rămaşi să plece "în deplină securitate, liber şi rapid" dacă doresc.

Audierile în faţa instanţei au avut loc în 12 octombrie, la Haga. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de "epurare etnică". "Deşi au fost timp de milenii marea majoritate a populaţiei din Nagorno-Karabah, astăzi nu au rămas aproape deloc armeni în regiune", a declarat Eghişe Kirakosian, reprezentantul Armeniei la CIJ, subliniind că "dacă asta nu este epurare etnică, atunci nu ştiu ce este".

Oficialul armean a argumentat că instanţa "mai are timp să împiedice ca strămutarea forţată a populaţiilor armene să devină ireversibilă" şi "să protejeze puţinii armeni rămaşi în Nagorno-Karabah".

În numele Azerbaidjanului, reprezentantul Elnur Mammadov a respins acuzaţiile ca "nefondate", susţinând că "nu reflectă realitatea a ceea ce s-a întâmplat de fapt în Karabah". El a dat asigurări că "Azerbaidjanul nu s-a implicat şi nu se va implica într-o epurare etnică sau în orice altă formă de atac împotriva populaţiei civile din Karabah".

Guvernul de la Baku a afirmat de mai multe ori că de fapt îi încurajează pe armeni să revină în regiune şi că le va permite trecerea în siguranţă.

Nagorno-Karabah a ajuns să aparţină Azerbaidjanului la sfârşitul imperiului rus. Armenii, majoritari, consideră zona muntoasă respectivă un teritoriu strămoşesc; sprijiniţi de Armenia, ei şi-au proclamat unilateral independenţa faţă de Azerbaidjan în 1991, după căderea Uniunii Sovietice. Separatiştii armeni s-au opus timp de trei decenii guvernului de la Baku, în special în timpul celor două războaie din 1988-1994 şi din toamna lui 2020. Republica lor autoproclamată nu a fost recunoscută niciodată de comunitatea internaţională.