Curtea Supremă a Statelor Unite a permis vineri administrației Trump să suspende un program umanitar lansat în era Biden, care oferea protecție temporară pentru sute de mii de migranți din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela. Decizia creează premisele pentru deportarea accelerată a circa 530.000 de persoane care beneficiau de așa-numita „eliberare condiționată umanitară” – un statut legal temporar ce le permitea să trăiască și să muncească în SUA.
Hotărârea instanței a fost emisă fără explicații și fără semnăturile judecătorilor, așa cum se întâmplă frecvent în cazul dosarelor de urgență. Două judecătoare de orientare liberală, Sonia Sotomayor și Ketanji Brown Jackson, au exprimat opinii disidente ferme, avertizând asupra riscului unei crize umanitare, potrivit CNN.
„Curtea subestimează în mod grav consecințele devastatoare ale deciziei de a permite guvernului să destrame, peste noapte, viețile a aproape jumătate de milion de oameni”, a scris Jackson într-o opinie separată.
Deși nu este o decizie finală – dosarul va continua în instanțele inferioare – efectele sunt imediate: autoritățile federale pot începe procedurile de expulzare accelerată pentru toți beneficiarii programului.
O revenire dură la politica de imigrație marca Trump
Este a doua victorie juridică majoră a administrației Trump, într-o lună în care instanța supremă a aprobat și eliminarea unui alt program ce acorda permise de muncă pentru sute de mii de venezueleni.
Decizia vine în contextul unei abordări din ce în ce mai agresive a imigrației de către administrația Trump, care a contestat legalitatea programelor inițiate de președintele Biden. Programul în cauză a fost lansat în 2023 și permitea accesul legal în SUA al migranților care aveau un sponsor american, treceau de verificări de securitate și nu încercau să intre ilegal în țară.
Administrația Trump a susținut în fața Curții că anularea programului este esențială pentru restabilirea controlului asupra frontierelor și a ordinii legale. Secretara pentru Securitate Internă, Kristi Noem, are, potrivit legii, autoritatea de a revoca statutul de „eliberare condiționată”, însă disputa juridică se referă la dacă acest lucru poate fi făcut colectiv, printr-un simplu ordin, sau necesită o evaluare individuală a fiecărui caz.
Migrație sub presiune: miză uriașă în instanțe
Profesorul Steve Vladeck, analist CNN și expert în drept constituțional la Georgetown University, a subliniat că decizia ar putea avea implicații majore pentru un alt caz aflat în analiză la Curtea Supremă, în care Trump cere să i se permită deportarea migranților în alte țări decât cele de origine – fără ca aceștia să poată contesta procedura.
Pe fond, decizia actuală se înscrie într-o serie mai largă de conflicte juridice legate de imigrație, cu zeci de dosare urgente înaintate Curții Supreme de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025.
Judecătoarea federală Indira Talwani, numită de fostul președinte Obama, blocase inițial implementarea ordonanței Trump, permițând doar revocări individuale ale statutului migranților. Însă recenta decizie a instanței supreme anulează acest filtru, oferind administrației cale liberă pentru suspendarea în masă a statutului legal.
Context istoric: de la Eisenhower la Biden
Conceptul de „eliberare condiționată umanitară” are rădăcini adânci în legislația americană, datând din anii 1950. Administrația Eisenhower a folosit pentru prima dată acest mecanism pentru a primi refugiați din Ungaria, după intervenția sovietică. În forma modernă, programul oferă un statut legal temporar de până la doi ani, permițând beneficiarilor să locuiască și să muncească în SUA.
În prezent, soarta a sute de mii de migranți care s-au conformat rigorilor acestui program rămâne incertă. Decizia Curții Supreme riscă să transforme o politică de imigrație în criză umanitară.
Comentează