Premium
La un moment dat, mai curând sau, Doamne Ajută, ceva mai târziu, titlul de mai sus va fi prezent pe toate canalele de știri de la noi și de pretutindeni. Suntem conștienți de asta, doar trăim într-o țară cu activitate seismică extrem de ridicată și care, la anumite intervale de timp, ne oferă neșansa de a fi martorii unor mișcări telurice extrem de puternice.
Știm cu toții că este imposibil să prezici când va avea loc un cutremur major. De fapt, orice fel de cutremur. Cu toate acestea, pe baza unor calcule matematice extrem de detaliate, folosind diverși algoritmi de calcul și date statistice, se pot estima, cu un anumit grad de probabilitate, care ar putea fi perioadele critice pentru o țară.
România, într-un astfel de studiu prezentat pe un site de specialitate, este considerată la vârful de risc în ceea ce privește un cutremur cu magnitudine mai mare de 6.5 Richter. Mai exact, anul acesta ar fi anul cu acest cutremur, într-o perioadă ce a fost inițial calculată pentru 2014 – 2018.
Ce efecte ar avea un cutremur major pentru România?
Zilele acestea ne uităm cu toții la imaginile din Italia. Unde, un cutremur de peste 6 grade Richter a omorât sute de oameni, a rănit mii, a distrus zone întregi, lăsând pagube inimaginabile în urma sa.
Imaginile acelea sunt doar o mică parte din ceea ce s-ar întâmpla în România. O țară care de 26 de ani vorbește cu o nonșalanță incredibilă despre pericolul unui cutremur devastator, fără a face nimic în sensul minimizării efectelor acestuia. Iar pentru a înțelege gravitatea situației, este suficient să cităm:
„Pentru 2015, programul de acţiuni aprobat de Guvern prin HG 227/2015 prevedea execuţia lucrărilor de consolidare la 25 de clădiri de locuit multietajate (962 de apartamente) la nivel naţional, din care 20 de clădiri (693 de apartamente) din Bucureşti. Printre cele din Capitală se regăsesc şi 6 imobile din cele 8 trecute în programul pe 2014, dar şi din 2013. Practic, nici în trei ani nu au putut fi rezolvate problemele acestor imobile, chiar dacă au fost incluse în program. Anul trecut, rezultatul programului a fost aproape de zero. Doar la o clădire, una din oraşul Hârşova, judeţul Constanţa, au fost finalizate lucrările de consolidare, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Dezvoltării la solicitarea HotNews.ro„
O clădire consolidată într-un an !
În București, un oraș considerat de risc maxim în cazul unui cutremur major, din peste 2300 de clădiri cu risc seismic, doar 30 au fost consolidate din 1990 până în 2015. Puțin, extrem de puțin.
Ce ne facem?
Sincer, cred că singura soluție la acest moment, fără a mă considera zeflemist sau panicat, este să ne rugăm cui o fi să nu avem parte de un cutremur prea curând. De fapt, ar trebui să ne rugăm să nu avem unul deloc. Pentru că, să fim serioși, că avem parte de unul anul ăsta, la anul sau peste 2-3 ani, nu mai e nicio diferență. E greu de crezut că într-un interval atât de scurt am putea să consolidăm nu toate clădirile problemă, măcar 50% din ele.
Sau că vom reuși să educăm populația astfel încât să știe fiecare om cum să reacționeze pentru a-și proteja viața. Sau că putem avea încredere în serviciile de intervenții de urgență, unele care nu au fost în stare să găsească supraviețuitorii prin păduri sau lacuri.
Concluzii
Cred cu tărie că vremea discuțiilor purtate cu mănuși a trecut. Ne uităm la imaginile din Italia și trebuie să conștientizăm că ne aflăm într-un pericol la fel de mare, dacă nu mai mare. Și trebuie să forță autoritățile să reacționeze cât mai repede, cât mai bine, preventiv, astfel încât să evităm să ajungem la acel moment în care nu vom putea decât să privim spre ele și să le acuzăm de neglijență și de crimă cu premeditare.
